Ziua a saptea sabatul.(sambata)

My Great Web page

Versete folosite ampotriva Sabatului de unii crestini pentru a elimina o porunca data de Dumnezeu omenirii, porunca a patra, pentru a face loc altei porunca data de ei care nu se poate gasi in toata biblia

Ioan 20;19 Si fiind seara, in ziua aceea, intaia a saptamanii (Duminica), si usile fiind incuiate, unde erau adunati ucenicii de frica iudeilor, a venit Isus si a stat in mijloc si le-a zis: Pace Voua.

1- Acest verset este folosit destul de des, ca ucenicii sau adunat in prima zi a saptamanii si se inchinau. Versetul nu spune asta, ci spune ca ei erau adunati de frica iudeilor. Ucenicii in Sabat au stat linistiti fiindca iudeii nu ar fi facut nimica fiindca ar fi crezut ca incalca sabatul, dar deodata ce s-a terminat sabatul ucenicii sau adunat de frica iudeilor asa cum spune versetul.

2- Acest verset mai este folosit ca ucenicii erau adunati pentru a celebra invierea Domnului Isus. Totusi biblia nu spune asa ci spune contrariul, ca ei nici macar nu credeau sau stiau ca Domnul Isus inviase din morti. Ceea ce spune biblia este ca ucenicii sau Maria nu credeau ca Domnul Isus a inviat. Marcu 16:11,12,13. -Si ei, auzind ca este viu si ca a fost vazut de ea, n-au crezut. 13- Si aceia, mergand au vestit celorlalti, dar nici pe ei nu i-au crezut.

Concluzii ;

A-Ucenicii erau adunati de frica iudeilor. NU pt. a celebra invierea lui Isus, sau a se inchina.

B-Ucenicii,Maria nu credeau ca Isus inviase.

C-Nimic deosebit acestei zile, ziua intai, fiindca spune;...in ziua aceea.....deci o zi normala.

D-Nimeni nu ne spune de inlocuirea Sabatului cu prima zi a saptamanii(duminica),nici ca aceasta zi ar fi sfanta sau binecuvantata...

In ziua intai a saptamanii(duminica), adunandu-ne noi sa frangem painea, Pavel, care avea de gand sa plece a doua zi, a inceput sa le vorbeasca si a prelungit cuvantul lui pana la miezul noptii.

- Sa presupunem ca frangerea painii in prima zi a saptamanii(duminica) dovedeste sfintirea duminicii. Ce putem spune atunci despre declaratia din Faptele.Apos.-2;46?-Ca ucenicii mergeau din casa in casa si frangeau painea in fiecare zi. Daca frangerea painii sfinteste o zi, atunci nu numai duminica, ci orice zi din saptamana este sfanta. Se crede ca frangerea painii inseamna Sfanta Cina. Atunci sfanta cina (cina domnului) poate fi celebrata in orice zi din saptamana. Cina Domnului sarbatoreste moartea Lui Hristos si nu invierea S-a, deci nu are nici-o legatura cu invierea. In cartea Faptele Apostolilor nu avem nici-o dovada pentru sfintirea primei zile a saptamanii(duminica)

De fapt, frangerea painii este un idiom al limbii ebraice, insemnand masa zilnica. (Vezi Luca-24:35). Daca acest text se refera de asemenea, la Sfanta Cina sau nu, nu poate fi determinat. Textul acesta despre ziua intai se refera la un serviciu divin de ramas bun tinut de apostolul Pavel inainte de a-si continua calatoria. Cercetatorii bibliei sunt de accord ca aceasta adunare a fost tinuta Sambata noaptea. In biblie, o noua zi incepe de la apusul soarelui. In saptamana creatiunii fiecare zi incepea;A FOST O SEARA SI APOI A FOST O DIMINEATA: ACEASTA A FOST ZIUA INTAI. Geneza-1-5

Biblia declara ca noi trebuie sa tinem Sabatul de la apusul soarelui pana la apusul soarelui, DIN SEARA ZILEI A NOUA PANA IN SEARA URMATOARE SA PRAZNUITI SABATUL VOSTRU. Leviticul-23:32. Cand incepe seara? Biblia raspunde ; SEARA, LA APUSUL SOARELUI. Deuteronom 16:6 De asemenea seara dupa asfintitul soarelui. Marcu 1:32 Deci cand soarele apune Vineri seara, atunci incepe Sabatul; cand apune Sambata seara , Sambata este sfarsit. Acest punct este clarificat in The New English Bible:(Sambata noaptea, in adunarea noastra pentru frangerea painii, Pavel care trebuia sa plece in ziua urmatoare, li s-a adresat si a vorbit pana la miezul noptii). F.Apos.-20:7. Apoi in timpul orelor de lumina a zilei de Duminica, Pavel si-a continuat lunga lui calatorie pe jos pana la Asos. F.Apostolilor-20:13-14. Nici o sfintenie deosebita nu a fost adaugata Duminicii numai datorita faptului ca s-a tinut un serviciu religios. Pavel a tinut multe adunari ca membrii Bisericii in timpul calatoriilor lui atunci cand a avut ocazii. Predica s-a inregistrata in Faptele Apostolilor 20:18-35, una dintre cele mai importante, a fost probabil prezenta in urmatoarea zi de Miercuri. Dar Miercuri n-a devenit o zi sfanta deoarece o adunare sfanta a fost tinuta atunci. In rezumat, avem doar o slaba licarire in Faptele Apostolilor 20 a programului misionar supra-aglomerat al lui Pavel. El predica adesea la grupuri bisericesti oriunde era posibil. Adunarea de ramas bun din Sambata seara, impreuna cu o masa comuna, a fost ultima ocazie a Bisericii sa-l tina pe Pavel inainte de a pleca a doua zi Duminica, mergand pe jos 35-40 Km.

Concluzii ;

A- Sau adunat seara la sfarsitul sabatului, deci la inceputul primei zile a saptamanii seara.(sambata seara)

B- Pavel a mers multi kilometrii in prima zi a saptamanii.(duminica)

C- Marturia cartii Faptele Apostolilor. (frangerea painii nu doar duminica ci in toate zilele saptamanii)

D- Nimeni nu ne spune de inlocuirea Sabatului cu prima zi a saptamanii(duminica), nici ca aceasta zi ar fi sfanta sau binecuvantata...

Coloseni 2:16-17

Nimeni, dar, să nu vă judece cu privire la mâncare sau băutură, sau cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă sau cu privire la o zi de Sabat, care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos.

In Vechiul Testament, sub numele de “sabat” apar mai multe zile care, pentru evrei, erau zile de odihna si sarbatoare. Evrei aveau, in sistemul legii ceremoniale, mai multe zile de sabat, care difereau de sabatele zilei a saptea. Aceaste sabate ceremoniale nu cadeau in aceeasi zi, ci diferit. In Leviticul cap. 23 gasim aceste sabate ceremoniale : prima si a saptea zi in timpul Pastelui ( Levitic 23, 7-8 ), prima zi din luna a saptea ( Levitic 23, 24 ), ziua a zecea a lunii a saptea ( “Ziua ispasirii” – Levitc 23, 27.32 ) etc.

Acestea erau sarbatori specifice poporului evreu si Insusi Dumnezeu le numeste “sabatele voastre”. Spre deosebire de aceste sabate ale poporului evreu, existau si “sabatele Domnului” ( Levitic 23, 3.38 ), adica Sabatul zilei a saptea. Deoarece legea veche ( a ceremoniilor, a jertfelor, a vechiului sanctuar ) si-a incheiat misiunea odata cu jertfa Mielului lui Dumnezeu, toate aceste sabate si sarbatori iudaice si-au incheiat si ele misiunea. Nu acelasi lucru s-a intamplat cu porunca Sabatului care a existat de la Creatiune ca memorial vesnic al puterii creatoare a lui Dumnezeu.

Apostolul Pavel se refera la sabate, luni noi si mancaruri, toate fiind legate de legea ceremoniala care si-a incheiat misiunea la Golgota.

Ce intelegeti prin "a sters zapisul cu poruncile lui care statea impotriva noastra si ne era potrivnic si l-a pironit pe cruce"? Sa va ajut tot cu un verset din Biblie, sa intelegeti despre ce ZAPIS (nu piatra) era vorba.

Luati cartea (zapisul) aceasta a legii si puneti-o langa chivotul legamantului Domnului, Dumnezeului vostru, ca sa fie martora acolo impotriva ta (Deuteronom 31:26).

O data cu rastignirea Domnului Iisus Hristos, au fost pironite pe cruce toate legile ceremoniale, scrise pe ZAPIS in vechime, si care semnificau lucrarea Mantuitorului ("umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este a lui Hristos"). Acele legi scrise pe ZAPIS (repet - nu pe piatra) faceau referire la ceremonii si Sabate ceremoniale, la care trebuiau respectate anumite reguli cu privire la mancaruri si bautura (vezi cartea Levitic, incepand de pe la cap.16). In vechiul testament sunt redate 7 sau 8 zile ceremoniale numite Sabate. Dar nu era vorba de sabatul zilei a saptea. De ex: sarbatoarea ispasirii avea loc in fiecare an in ziua a zecea a lunii a saptea. "Aceasta sa fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihna..." Levitic16:31

Concluzii ;

A- In Coloseni nu se refera la cele zece porunci sau la vreuna din aceste zece porunci. Dovada fiind ZAPIS

B- In Coloseni nu se refera la cele zece porunci sau la vreuna din aceste zece porunci. Dovada fiind ca spune bautura, mancare..... . Sabatul nu este cu bautura...etc..ci in cele zece porunci

C- Nimeni nu ne spune de inlocuirea Sabatului cu prima zi a saptamanii(duminica), nici ca aceasta zi ar fi sfanta sau binecuvantata...

D- Ziua a saptea,Sabatul nu poate fi o umbra deorece a fost creata cand totul era perfect si nu era nevoie de moartea Domnului Isus, nici de jertfe,bauturi,sau zapisuri care prefigurau moartea Domnului Isus.

E-Sambata este ziua Domnului; (Apoc. 1,10; Marcu 2,28; Is. 58,13; Exod 20,10).

Romani 14: 5,6

"Unul socoteste o zi mai presus decât alta; pentru altul toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie pe deplin încredintat în mintea lui".

Versetele 5 si 6 nu spun nimic nici despre închinare si nici despre Sabat. Ele vorbesc pur si simplu despre o zi. Ca să spunem că această zi este Sabatul înseamnă să facem o presupunere nefondată. Romani 14:1 dă tonul pentru întregul pasaj, arătând faptul că discutia se concentrează asupra " disputelor îndoielnice " sau dispute cu privire la chestiuni îndoielnice. Este Sabatul Zilei a Saptea, cel pus deoparte de Dumnezeu de la creatiune ( Gen.2:1-3 ) si asezat în chiar inima Legii morale ( Ex.20:8-11 ), o chestiune îndoielnică? Cu sigurantă nu ! Cheia pasajului nostru se află în versetul 6 care afirmă:

6.	Cel ce ţine ziua, o ţine pentru Domnul; şi cel ce nu ţine ziua, nu o ţine pentru Domnul. Şi cel ce mănâncă pentru Domnul mănâncă, căci mulţumeşte lui Dumnezeu; şi cel ce nu mănâncă pentru Domnul nu mănâncă, şi mulţumeşte lui Dumnezeu

tot capitolul spune numai despre zi si mancare, unde este sambata? Nu este. Dar despre ce este vorba? Discutia gravitează în jurul zilelor de post si nu al zilelor de sabat.

Sa analizam versetul 6; Cel ce ţine ziua, o ţine pentru Domnul; şi cel ce nu ţine ziua, nu o ţine pentru Domnul...putem vedea aici doua tipuri de persoane diferite, unul care tine ziua, adica tine postul,si socoteste o zi mai presus decat alta, doar vorbeste de mancare si nu de sabat... iar al doilea care nu tine ziua, adica nu tine postul, pentru el toate zilele sunt la fel ..

primul este; şi cel ce nu mănâncă pentru Domnul nu mănâncă, şi mulţumeşte lui Dumnezeu deci tine postul, dar multumeste si el lui Dumnezeu...

al doilea este; Şi cel ce mănâncă pentru Domnul mănâncă, căci mulţumeşte lui Dumnezeu...adica nu tine postul,si pentru el toate zilele sunt la fel,mananca, dar multumeste si el lui Dumnezeu. Cum multumeste lui Dumnezeu? Un crestin, cu siguranta la masa lui de zi de zi multumeste lui Dumnezeu la fiecare masa.

Pavel deci le cere sa nu se judece intre ei. Versetul 3;

Cel ce mănâncă să nu dispreţuiască pe cel ce nu mănâncă;(deci cel care nu tine postul sa nu dispretuiasca pe cel care tine postul) iar cel ce nu mănâncă să nu osândească pe cel ce mănâncă(si cel care tine postul sa nu osandeasca pe cel care nu tine postul), fiindcă Dumnezeu l-a primit.

A spune ca este vorba de sambata(sabatul), este a spune contrar a ce spune intreg capitolul. Faptul ca tot versetul spune numai si numai despre MANCARE, ziua, zile, zi, (NU spune nimic de inchinare, sabat, sabate, sabatul) este pentru ca este vorba despre POST

Nu poate fii vorba despre Sabat fiindca cuvantul “sabat” vine din limba ebraica insemnand zi de odihna. La evrei Sabatul era singura zi care purta un nume. Toate celelalte zile erau identificate prin ziua intai, ziua a doua, ziua a treia, etc. Faptul ca spune zi/ziua/zile/ este vorba despre zilele care aveau numele de ZIUA. Daca era vorba despre sabat, cu siguranta a-r fi spus sabat si nu ziua, fiindca sambata avea numele de Sabat si NU numele de ziua ca celelalte sase zile. Daca era vorba despre Sabat trebuia sa fi spus sabat/sabatul/sabate si inchinare. Nu spune sabat, sabatul, sabate ci spune numai si numai despre zi, ziua, zile. Nu spune nimic despre inchinare ci spune numai despre mancare.

Unii crestini iudei credeau că există un merit aparte în a tine post în anumite zile. Ei Ii judecau pe ceilalti după propriile lor standarde. Fariseii posteau de cel putin de două ori pe săptămână si se lăudau cu lucrul acesta ( Luca.18:12). în Rom.14, Pavel scoate în evidentă faptul că a posti sau a nu posti în anumite zile este o problemă de constiintă individuală si nu o poruncă a lui Dumnezeu.
Pentru mai multe detalii, vezi video ;

Sa fim sinceri, sabatul zilei a saptea nu are nimic de-a face cu mancarea, e clar ca este vorba despre altceva.... .

Concluzii ;

A- Nu spune nimic despre inchinare sau sabat.

B- Nimeni nu ne spune de inlocuirea Sabatului cu prima zi a saptamanii(duminica), nici ca aceasta zi ar fi sfanta sau binecuvantata...

C- Faptul ca spune zi/zile/ziua, este vorba despre cele sase zile a saptamanii, adica de duminica pana vineri.

D- Nu este vorba despre sabat fiindca numele de sabat nu se poate gasi in tot capitolul. Spune numai si numai despre mancare, zi, ziua, zile.

Evrei-4:1-11
Sau pe youtube la ; http://www.youtube.com/watch?v=Hszyr8smJQM

Căci, dacă le-ar fi dat Iosua odihna, n-ar mai vorbi Dumnezeu după aceea de o altă zi. Rămâne, dar, o odihnă ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu. Fiindcă cine intră în odihna Lui se odihneşte şi el de lucrările lui, cum S-a odihnit Dumnezeu de lucrările Sale. Să ne grăbim, dar, să intrăm în odihna aceasta, pentru ca nimeni să nu cadă în aceeaşi pildă de neascultare. Evrei 4:8-11

Sfantul apostol Pavel ne arata ca eliberarea poporului Israel din robia Egiptului prin Moise pentru a-l duce in Canaan,reprezinta un simbol al eliberarii tuturor credinciosilor din robia pacatului prin Isus

Hristos,pentru ai duce la locul odihnei marete din Canaanul ceresc. Insa trista experienta traita in Canaan au cazut din cauza necredintei,va fi impartasita si de altii,care impitrindu-si inima prin necredinta lor in Isus,vor perii si nu vor mai intra in odihna Domnului Isus din ceruri. Apostolul avertizeaza;

Odihna ca cea de Sabat pentru poporul lui dumnezeu nu este ziua duminicii cum vor sa interpreteze unii, ci este bucuria in Domnul, usurarea sufleteasca, odihna in Isus. Cei care doresc sa aibe parte cu Domnul sus, trebuie sa aiba mai intai parte cu El aici jos pe pamant, primindu-L ca Mantuitor, prin credinta, astazi, fara intarziere, spre a nu-si impietrii inima prin inselaciunea pacatului.Cei care-L primesc pe Isus ca Mantuitor personal, primesc si odihna zilei a saptea a saptamanii, fiindca Pavel spune; PENTRU CA CINE A INTRAT IN ODIHNA LUI DUMNEZEU S-A ODIHNIT SI EL DE LUCRURILE LUI, PRECUM DUMNEZEU DE ALE SALE. Este stiut ca Dumnezeu S-a odihnit in ziua a saptea,sambata ( Facerea-2;3) versetul 11-SA NE SILIM, DECI, CA SA INTRAM IN ACEA ODIHNA, CA NIMENI SA NU CADA IN ACEASI PILDA A NEASCULTARII. Versetul 11 ne spune sa intram in odihna lui Dumnezeu. Biblia spune ca ziua a saptea(sambata) este odihna lui Dumnezeu. 1-Porunca a patra spune; Adu-ţi aminte de ziua odihnei, ca să o sfinţeşti. Lucrează şase zile şi-ţi fă în acelea toate treburile tale:DAR ZIUA A SAPTEA ESTE ODIHNA DOMNULUI DUMNEZEULUI TAU să nu faci în acea zi nici un lucru: nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici sluga ta, nici slujnica ta, nici boul tău, nici asinul tău, nici orice dobitoc al tău, nici străinul care rămâne la tine, Că în şase zile a făcut Domnul cerul şi pământul, marea şi toate cele ce sunt într-însele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit. De aceea a binecuvântat Domnul ziua a şaptea şi a sfinţit-o. 2-Facerea 2:2,3.-Versetul 2- Si a sfarsit Dumnezeu in ziua a saptea lucrarea S-a pe care a facut-o; iar in ziua a saptea S-A ODIHNIT de toate lucrurile Sale,pe care l-ea facut. Versetul 3 -Si a binecuvantat Dumnezeu ziua a saptea si a sfintit-o, PENTRU CA INTR-ANSA S-A ODIHNIT de toate lucrurile Sale, pe care l-ea facut si l-ea pus in randuiala.

Iata cum suna versetul din Evrei 4:9 in limba originala a Noului Testament ,si anume limba greaca , traducerea lui cuvant cu cuvant:

ἄρα ἀπολείπεται σαββατισμὸς τῷλ αῷ τοῦ θεοῦ:

"Ara [ Deci ] apoleipetai [ ramane inca ] Sabatismos [ sarbatoarea Sabatului ] to lao [ poporului ] tu Theu [ lui Dumnezeu ]." ("to" si "tu" sunt doar articole hotarate pentru cazurile Dativ si Genitiv)

(Deci ramane inca sarbatoarea sabatului poporului lui dumnezeu) Unde este in text expresia " ca cea.. " sau '' o alta ...'' ?? Nu exista !

Evrei 4,9 versiunea Bisericii Ortodoxe Greceşti

"άρα άπολείπεται σαββατισμός τώ λαώ τού Θεού"

Deci ramane inca sarbatoarea sabatului poporului lui dumnezeu

Mai mult decât atât, consultând originalul, pasajul respectiv devine chiar un argument în favoarea ţinerii sâmbetei.

Versiunea ortodoxă a Bibliei Nitzulescu, chiar spune aşa:

"Deci dar rămâne încă repaus de Sâmbătă, pentru poporul lui Dumnezeu." (Evrei 4,9)

Concluzii ;

A- Versetele 10,11 ne cere sa intram in odihna lui Dumnezeu, ziua a saptea sambata.

B- Versetul 9 nu poate fii folosit contra sabatului fiindca au fost si sunt biblii care sustin tinerea sabatului.

C- Versetul 9 nu spune nici de ziua intai(Duminica) nici de ziua a saptea(Sambata) (bibliile difera ca traducere)

D- Nimeni nu ne spune de inlocuirea Sabatului cu prima zi a saptamanii(duminica), nici ca aceasta zi ar fi sfanta sau binecuvantata...

Intrebari ;

Domnul Isus facea minuni in ziua Sabatului. Sunt crestini care spun ca Isus le facea intentionat pentru a elimina Sabatul, Este adevarat?

NU. Domnul Isus facea minuni in ziua Sabatului....daca El dorea sa elimine sabatul putea sa o spuna direct, de ex.Nu mai tineti sabatul sau sabatul nu mai este valabil. Cel mai sigur, ca un adevarat credincios care vrea sa asculte de Dumnezeu mai mult decat de oameni, calea cea mai sigura este BIBLIA, 2 Timotei 3.16-17 Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să ÎNVEŢE, să CONVINGÂ, să ÎNDREPTE, să DEA ÎNŢELEPCIUNE ÎN DREPTATE, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie DESĂVÂRŞIT şI CU TOTUL PREGĂTIT PENTRU ORICE LUCRARE BUNĂ. / Scriptura nu poate fi înlocuită niciodată de tradiţia omului. Matei 15.1-9; Marcu 7.8-13. / Cartea aceasta a legii să nu se depărteze de gura ta; cugetă asupra ei zi şi noapte, ca să poţi face potrivit cu tot ce este scris în ea; căci atunci vei face să-ţi reuşească toate căile şi atunci vei prospera. Iosua 1:8

Pentru a vedea daca Domnul Isus a stricat legea, daca a tinut sambata, daca El a eliminat sambata, daca apostolii au tinut sambata... este nevoie de citirea celor patru Evanghelii Matei, Marcu, Luca, si Ioan.

Inainte de a incepe a citi cele patru Evanghelii vreau sa i-mi spun punctul de vedere despre;

NU SUNT DE ACORD CU CEI CARE SUSTIN CA IN NOUL TESTAMENT NU SPUNE NIMIC DESPRE TINEREA SAMBETEI DIN DOUA MOTIVE SI ACESTEA SUNT; 1- In Evrei 4 spune sa intram in odihna lui Dumnezeu.

Biblia ne spune ca odihna lui Dumnezeu este ziua a saptea,sambata, ca apoi in versetul 11 ne cere sa intram in aceasta odihna. 2- De fiecare data cand in Noul Testament spune PORUNCILE, LEGEA, de exemplu ceea ce spune Domnul Isus despre Lege, sau citind in 1 Ioan sau apocalipsa si lista poate continua, cand spune LEGEA, PORUNCILE la cate din ele se refera? Doar la noua,opt,sapte sau se refera la toata legea? Eu cred ca atunci cand Domnul Isus,apostolii se refera la lege nu se refera doar la opt sau sapte porunci ci la toate poruncile, adica la toate cele zece. De exemplu Domnul Isus spune despre lege asa; Caci adevarat zic voua; inainte de a trece cerul si pamantul, o iota sau o carta din lege nu va trece, pana ce se vor face toate. Matei 5:18 Cu siguranta ca Domnul Isus nu se refera doar la sapte sau sase porunci ci la toata legea. Dar daca Domnul Isus spune ca nu va cadea nimic din lege atunci de ce porunca a patra,sambata, nu mai este valabila? Oare se contrazice Domnul Isus sau se contrazic aceia care spun ca porunca a patra nu mai este valabila? Pe cine ar trebui sa credem?

Dar ceea ce spune Ioan, la cate din porunci se refera? la toate sau la doar la unele din ele? ; 1Ioan-2

Şi întru aceasta ştim că L-am cunoscut, dacă păzim PORUNCILE Lui.

Cel ce zice: L-am cunoscut, dar PORUNCILE Lui nu le păzeşte, mincinos este şi întru el adevărul nu se află.

Oare ce vrea sa ne spuna apostolul Ioan? Se refera sa pazim doar noua porunci din lege sau la toate poruncile din lege?

Dar ce facem cand apocalipsa spune despre adevaratii credinciosi ai lui Dumnezeu? Apocalipsa spune acelasi lucru PORUNCILE. Si pentru ca spune PORUNCILE este ca se refera la toate si nu doar la opt sau noua porunci.
Apocalipsa 14:12- Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc PORUNCILE lui Dumnezeu şi credinţa lui Iisus
Apocalipsa 12;17-Şi balaurul s-a aprins de mânie asupra femeii şi a pornit să facă război cu ceilalţi din seminţia ei, care păzesc PORUNCILE lui Dumnezeu şi ţin mărturia lui Iisus.
Nu cumva apocalipsa ne spune despre adevaratii credinciosi,sfinti, ca acestia sunt doar cei care accepta toate poruncile? Sa ne spuna oare Dumnezeu ca adevaratii credinciosi sunt doar aceia care accepta toate poruncile? Majoritatea oamenilor se numesc crestini, spun ca cred in Dumnezeu, dar asa cum spune apocalipsa, adevaratii credinciosi sunt cei care sunt; SFINTI, TIN PORUNCILE, AU CREDINTA ADEVARATA, SATANA II URASTE PE CEI CARE TIN PORUNCILE LUI DUMNEZEU, MARTURISESC ADEVARAT DESPRE DOMNUL ISUS.

Dar crestinii care spun ca dupa invierea Domnului Isus prima zi a saptamanii(duminica) a devenit ca zi de inchinare in locul zilei a saptea(sambata)? A spune asta este a spune contra vorbelor Domnului Isus fiindca El a spus; Matei 5;17- Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc Deci venirea Domnului Isus pe pamant nu a fost pentru a schimbe legea sau sa schimbe sambata cu duminica. Iata ca sunt crestini care sustin sus si tare ca dupa invierea Domnului Isus s-a tinut duminica in locul sambetei. Alta problema pentru sustinatorii duminicii este ca in biblie nu ne spune nimica despre schimbarea zilei de sambata cu duminica sau ca duminica trebuie tinuta fiindca in aceasta zi a inviat Domnul Isus. Diferenta intre aceste zile este foarte mare. In primul rand pentru ca Sambata este intr-o porunca data de la Dumnezeu omenirii..caci in sase zile a facut Domnul cerul si pamantul...pentru ca sambata este sfanta si binecuvantata de Dumnezeu;...Şi a binecuvântat Dumnezeu ziua a şaptea şi a sfinţit-o... Pentru ca prima zi a saptamanii este zi lucratoare; Lucrează şase zile şi-ţi fă în acelea toate treburile tale...si lista poate continua,odihna,semn...
Si Duminica poate fi importanta fiindca in aceasta zi a avut loc invierea Domnului Isus, dar biblia nu spune nimic de importanta acestei zile, si schiar dupa inviere apostolii nu numesc aceasta zi ca o zi importanta, ci ei spun ziua intai nimic mai mult. In schimb despre sambata se poate vedea diferentele dintre aceste zile.

PAREREA MEA ESTE CA IN NOUL TESTAMENT, DA, SE SPUNE DESPRE TINEREA SAMBETEI DE ATATEA ORI CAT SE SPUNE LEGE, PORUNCILE, EVREI4.

MATEI

A- A stricat domnul Isus legea?

Sa nu socotiti ca am venit sa stric legea sau proorocii: n-am venit sa stric ci sa implinesc.

NU. Domnul Isus nu a venit sa strice legea...Sa nu socotiti ca am venit sa stric legea Matei 5:17

B- A intarit Domnul Isus legea? Daca da, pentru cat timp a intarit legea?

Caci adevarat zic voua; inainte de a trece cerul si pamantul, o iota sau o carta din lege nu va trece, pana ce se vor face toate. Matei 5:18

DA. Domnul Isus a intarit legea. Valabilitatea legii este mai mare sau mai de lunga durata decat cerul si pamantul. Ca sa cada o iota sau o carta din legea lui Dumnezeu poate ca da, dar mai intai trebuie sa treaca cerul si pamantul. Caci adevarat zic voua; inainte de a trece cerul si pamantul, o iota sau o carta din lege nu va trece, pana ce se vor face toate.(Matei 5:17,18) El declara in limbajul cel mai clar posibil ca El n-a venit sa schimbe sau sa stearga o iota, sau yod, cea mai mica litera din alfabetul evreu, sau o cirta, care este un mic punct care slujeste la deosebirea unei litere de alta. Dumnezeu mai degraba ar schimba cerul si pamantul decat legea S-a, de ce? Pentru ca cerul si pamantul pot sa treaca si Dumnezeu este in stare sa creeze alt pamant si alt cer in locul lor, fara sa schimbe ceva din Dumnezeirea Sa, daca legea Sa ar cadea, sau s-ar arata imperfecta, guvernarea Sa ar fi acuzata si chiar integritatea caracterului Sau ar fi sfarmata. Pentru ca poruncile Sale sunt o expresie a caracterului Sau neprihanit (Psalm 119:172) si “neprihanirea Lui nu va avea sfarsit.” Isaia 51:6.

C- Este Domnul Isus impotriva sabatului?

Ca Domn este si al sambetei Fiul Omului. (Matei 12:8)

NU, Domnul Isus nu este impotriva sabatului, ci este al sabatului, ceea ce ne mai si spune ca El ceea ce face in timpul sabatului este bine, El spune Ca Domn este si al sambetei Fiul Omului. deci este al sabatului, NU contra.

D- Domnul Isus vindeca in ziua sabatului. Acesta este unul din asa zisele motive a-le fariseilor pentru a gasi vina in Isus. Este Domnul Isus vinovat sau incalcator de lege pentru ca a vindecat in ziua sabatului?

Cu cat se deosebeste omul de oaie. De aceea se cade a face bine sambata. Matei 12:12.

NU. Daca spui ca Isus calca sabatul atunci ai trei probleme grave, si acestea sunt: 1- Nu ai inteles ce spune textul fiindca Isus spune ...De aceea se cade a face bine sambata Deci este foarte clar ca Domnul Isus nu este impotriva sabatului, El spune ca poti face bine in ziua sabatului. 2- problema a doua este ca esti de partea fariseilor si nu a Domnului Isus. De care parte doresti sa fi, de partea fariseilor sau de partea Domnului Isus? 3-A treia problema ar fi chiar cuvintele Domnului Isus la inceputul din Matei...Sa nu socotiti ca am venit sa stric legea sau proorocii: n-am venit sa stric ci sa implinesc. Caci adevarat zic voua; inainte de a trece cerul si pamantul, o iota sau o carta din lege nu va trece, pana ce se vor face toate Matei 5:17,18. A spune ca Isus calca intentionat sabatul atunci avem deaface cu un Dumnezeu care nu stie ce spune, azi imi spune ca nu a venit sa strice legea..etc..iar maine el deja strica porunca a patra care face parte din lege? Oare cuvintele lui nu sunt suficiente? Nu am venit sa stric legea....inainte de a trece cerul si pamantul, o iota sau o carta din lege nu va trece, pana ce se vor face toate... De aceea se cade a face bine sambata... Oare aceste cuvinte nu au valoare? Atunci ai foarte rea vointa. Problema nu o are Isus ci chiar tu care spui contrar vorbelor lui Isus.

E- Matei 12;1-8 : Marcu 2 ;23-28 : Luca 6; 1-5. Spicele si Sabatul.

Se considera de catre unii invatati ca aceste pasaje , descriind un eveniment petrecut in Sabat, demonstreaza autoritatea lui Christos de a calca Sabatul, anticipand prin aceasta schimbarea zilei de odihna. Faptul ca Iisus apeleaza la exemplul lui David si cel al preotilor din Templu ar fi o dovada, in opinia acestor invatati, ca personae cu autoritate ar avea dreptul sa schimbe porunca Sabatului.

Daca asa ar sta lucrurile, atunci intre autoritatea omeneasca si preceptele divine ar fi un permanent conflict. Iisus insa nu vrea sa spuna asa ceva. El adreseaza o contraintrebare : “N-ati citit in Lege…?”, aratand prin aceasta ca fapta lui David, precum si actiunile preotilor care lucrau in Sabat in Templu, nu se aflau in afara Legii, ci erau in cadrul Legii, erau chiar prevazute de Lege.

Cand Iisus afirma despre Sine ca este Domn al Sabatului ( Matei 12, 8; Marcu 2, 28 ), El nu isi ia autoritatea de a abroga Legea, ci mai degraba de a o interpreta, in calitatea Sa de Legiuitor, de Datator al Legii. In societetea Americana orice lege este interpretata de un for superior numit Curtea Suprema de Justitie. Aceasta institutie are ultimul cuvant in interpretarea tuturor legilor americane. In mod similar, singura autoritate capabila sa intrepreteze corect Legea morala este chiar Autorul ei.

Ideea care ne este transmisa de Mantuitorul in scena cu spicele de grau culese in Sabat este aceea ca atunci cand este vorba de slujirea lui Dumnezeu sau a semenilor, nicidecum cand e vorba de interese personale, slujitorii Evangheliei pot “calca” Sabatul, la fel cum faceau preotii de la Templu, care in zilele de Sabat lucrau mult mai mult decat in alte zile din saptamana.

Importanta nu e lucrarea in sine, ci scopul ei. Ucenicii Il insoteau pe Iisus in lucrarea Sa si erau flamanzi. Nu mergeau nici la pescuit, nici la piata, nici la camp in Sabat. Daca ar fi facut gestul de a smulge in Sabat spice de grau pentru a le manca, fara sa fie angrenati in lucrarea Mantuitorului, atunci acest gest ar fi reprezentat cu adevarat o calcare de Sabat, prin neglijenta de a se pregati pentru el.

In Marcu 2, 27 , Iisus specifica faptul ca “Sabatul a fost facut pentru om si nu omul pentru Sabat”, aratand in felul acesta raportul normal , cel intentionat de Creator, intre om si ziua de odihna. Nu omul trebuie sa fie la dispozitia zilei, ci ziua la dispozitia omului. In conceptia lui Iisus, Sabatul este ziua creata si pusa la dispozitia omului spre binele si fericirea lui, spre reluarea si pastrarea legaturii dintre om si Creatorul sau. E o zi, nu a restrictiilor, ci a deplinei libertati .

Iisus a intentionat sa-I ajute pe oameni sa redobandeasca latura umana a Sabatului, latura ce se pierduse intre atatea ceremonii reci si formale. A nega, a neglija nevoile umane in Sabat, a nu te ingriji in Sabat de cei cazuti in suferinta, inseamna a perverti scopului originar al zilei de odihna.

Sabatul isi pierduse latura umana in mod deosebit datorita numeroaselor articole din Talmud. Acesta este o culegere de comentarii rabinice ale Torei, cuprinzand normele religioase si social-juridice ale mozaismului si avand doua parti: Misna care explica Tora (Vechiul Testament), si Ghemara (Completarea Legii), care interpreteaza Misna. ( 4 )

Conducatorii religiosi iudei, de teama ca poporul sa nu calce Sabatul, au adaugat un numar mare de prevederi suplimentare cu scopul de a ocroti porunca din Decalog. S-a ajuns acolo ca un evreu nu avea voie sa scuipe pe iarba in Sabat, deoarece gestul sau era interpretat ca fiind o lucrare – udarea ierbii. De asemenea, un evreu nu avea voie sa poarte batista, acest lucru insemnand purtarea unei poveri in Sabat. Pentru a rezolva totusi problema, evreii isi coseau batistele de haina pentru ca ele sa faca parte din ea. Evrei nu mancau oul ouat sambata si era o intreaga discutie intre rabini daca evreul care dorea sa aduca o jertfa din porumbei in Sabat putea sau nu sa mute scara pentru a ajunge la porumbar.

Tot acest „moloz” omenesc trebuia inlaturat din jurul Legii lui Dumnezeu. Una din misiunile Mantuitorului a fost si aceea de a interpreta corect poruncile Decalogului, fara adaosurile omenesti.

F- Matei 12; 9-14 : Marcu 3: 1-5. Vindecarea omului cu mana uscata

Totul se desfasoara in jurul intrebarii puse de Iisus: „Este ingaduit a vindeca in zilele de Sabat ?” ( vers. 10 ). Observam din nou ca tot ceea ce face Iisus nu este in afara Legii, ci in cadrul ei. Daca El ar fi avut intentia sa desfiinteze Sabatul, intrebarea Lui ar fi trebuit sa sune altfel, de exemplu: „Mai trebuie tinut Sabatul?” Iisus insa nu pune problema in felul acesta, ci, la fel ca in cazul spicelor de grau culese de ucenici in Sabat, , El doreste sa „dezlege” Sabatul de o serie de prejudecati daunatoare. Imbibati pana la refuz de preceptele Talmudului, iudeii nu mai stiau daca este permis in aceasta zi sa faca un bine aproapelui lor aflat in nevoie.

Din nou Isus elibereaza Sabatul de molozul regulilor oamensti, redandu-i adevarata valoare. Facand afirmatia „este ingaduit a face bine in zilele de Sabat”( Matei 12, 12 ) , Iisus , in calitate de Legiuitor, intareste Legea.

Nu Iisus ingaduie, ci Legea ingaduie a se face bine in zilele de Sabat. Facand aceasta afirmatie, Iisus Isi ia pe deplin rolul de interpret, de comentator cu autoritate al Legii.

G- Matei 22; 31-40 : Marcu 12; 28-31. Cea mai mare porunca din lege.
El i-a raspuns: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau.
Aceasta este marea si intaia porunca
Iar a doua la fel ca aceasta: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti. Matei 22: 37,38,39.
Intrebarea ispititoare a carturarului avea scopul de a obtine confirmarea unei ierarhizari a poruncilor Legii, sustinand ca unele sunt mai importante decat altele.

Raspunsul Mantuitorului face un rezumat al Decalogului, cuprinzand primele patru porunci in porunca iubirii fata de Dumnezeu, iar ultimele sase porunci, in porunca iubirii fata de aproapele. Interesant este felul in care aseaza Iisus cele doua porunci-rezumat una fata de cealalta: „Iar a doua, asemenea ei…” Cele doua porunci fiind „asemenea”, inseamna ca nu exista nicio ierarhizare intre poruncile Decalogului, toate avand, in domeniul lor de actiune, aceeasi importanta. Poruncile iubirii sunt, de fapt, un rezumat al Decalogului. Or, un rezumat nu abroga, nu desfiinteaza ceea ce el rezuma. Nu putem spune ca porunca-rezumat „sa iubesti pe aproapele tau” abroga , de exemplu, porunca explicita „sa nu ucizi”. Dimpotriva, ea o intareste. Cei ce sustin ca cele doua porunci ale iubirii sunt noile porunci lasate de Iisus in locul Decalogului „pironit pe cruce” ( Coloseni 2, 14 ) ar trebui sa nu uite ca aceste doua porunci nu sunt catusi de putin noi, ci VECHI Vezi Deuteronom 6, 4-5 si Levitic 19, 18

Iisus nu a adus o etica noua, nu a dat o lege noua, ci a comentat-o, a explicat-o,a intarit-o si a exemplificat-o pe cea exietenta.

Biblia spune ”dragostea este împlinirea Legii.” Romani 13:10. De asemenea, Biblia ne porunceşte în Matei 22:37-să-L iubim pe Dumnezeu şi să ne iubim aproapele şi încheie cu aceste cuvinte: ”În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Proorocii”. Înlocuiesc aceste porunci Legea celor 10 Porunci? (Matei 22:40 )

NU, căci cele Zece Porunci sunt o continuare firească a celor două porunci, la fel cum cele zece degete întregesc cele două mâini. Dacă Îl iubeşti pe Dumnezeu vei păzi din plăcere primele patru porunci (care fac referinţă la Dumnezeu), iar dacă îţi iubeşti aproapele vei păzi cu bucurie următoarele şase porunci (care se referă la aproapele nostru). Să împlineşti legea din dragoste nu este o corvoadă, o muncă grea ci o plăcere (Psalm 40:8). Când iubim într-adevăr o persoană, devine o bucurie să îi îndeplineşti cererile. Isus a spus: “Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele.” Ioan 14:15. Este imposibil să-L iubeşti pe Dumnezeu şi să nu respecţi poruncile Lui, pentru că Biblia spune: “Căci dragostea de Dumnezeu stă în păzirea poruncilor Lui. Şi poruncile Lui nu sunt grele” 1 Ioan 5:3. “Cine zice Îl cunosc şi nu păzeşte poruncile Lui, este un mincinos şi adevărul nu este în el.” 1 Ioan 2:4.

H- Matei 24;20. Fuga intr-o zi de Sabat.

Rugativa ca sa nu fie fuga voastra iarna, nici sambata.

Unii comentatori sustin ca textul nu poate fi un argument in favoarea ideei ca Iisus a intarit Legea prin amintirea poruncii a patra. Argumentul lor consta in faptul ca in Sabat portile Ierusalimului erau inchise, iar strazile baricadate ( dupa cum se intampla si azi in cartierul evreilor fanatici din Ierusalim ), iar fuga crestinilor ar fi fost mult impiedicata din cauza aceasta. Argumentul este valabil in cazul in care aplicam cele spuse de Iisus doar la distrugerea Ierusalimului din anul 70. Textul insa are o aplicabilitate profetica, referindu-se si la timpul sfarsitului. Contextul imediat dovedeste aceasta aplicabilitate.Versetele 21,22,23,24,25,26,.......51 (21-51) Vorbind despre Sabat in contextul evenimentelor finale

( escatologice ), Iisus nu face decat sa intareasca autoritatea poruncii a patra in special, si a Decalogului, in general.

20.	Rugaţi-vă ca să nu fie fuga voastră iarna, nici sâmbăta.
21.	Căci va fi atunci strâmtorare mare, cum n-a fost de la începutul lumii până acum şi nici nu va mai fi.
22.	Şi de nu s-ar fi scurtat acele zile, n-ar mai scăpa nici un trup, dar pentru cei aleşi se vor scurta acele zile....cititi pana la versetul 51.

Concluzii din Matei.

A- Isus nu a a venit sa strice legea.

B- Domnul Isus a dat o valabilitate legii mai mare decat pamantul si cerului.

c- Domnul Isus nu este impotriva Sabatului ci El este Al Sabatului.

D- Domnul Isus nu poate fi acuzat de vindecari in ziua Sabatului fiindca El spune ca este ingaduit a face bine in ziua Sabatului.

E- Sâmbăta a fost făcută pentru om şi nu omul pentru sâmbătă” (Mc 2,27).

F- Raspunsul este la D

G-Poruncile nu sunt noi ci VECHI. cele Zece Porunci sunt o continuare firească a celor două porunci.

H- Se refera la 1- Distrugerea Ierusalimului. 2- Ca sambata inca este valabila cel putin pana la Timpul sfarsitului, si nu doar pana la invierea S-a.

MARCU

A- A incalcat Domnul Isus ziua a saptea(sambata)

Astfel ca Fiul Omului este domn si al sambetei. Marcu 2:27.

NU. Daca Domnul Isus calca sambata sau era contra sambetei nu mai spunea ca El este domn al sambetei. Deci Domnul Isus nu este al duminicii ci a sambetei,El o spune, noi de ce sa nu fim a sambetei asa cum a fost si Domnul Isus? Sau e mai bine sa calcam porunca apatra si sa tinem o zi in care El nu n-ea spus?.

B- Vindecarea omului cu mana uscata.

Totul se desfasoara in jurul intrebarii puse de Iisus: „Este ingaduit a vindeca in zilele de Sabat ?” ( vers. 10 ).

Observam din nou ca tot ceea ce face Iisus nu este in afara Legii, ci in cadrul ei. Daca El ar fi avut intentia sa desfiinteze Sabatul, intrebarea Lui ar fi trebuit sa sune altfel, de exemplu: „Mai trebuie tinut Sabatul?” Iisus insa nu pune problema in felul acesta, ci, la fel ca in cazul spicelor de grau culese de ucenici in Sabat, , El doreste sa „dezlege” Sabatul de o serie de prejudecati daunatoare. Imbibati pana la refuz de preceptele Talmudului, iudeii nu mai stiau daca este permis in aceasta zi sa faca un bine aproapelui lor aflat in nevoie.

Din nou Iisus elibereaza Sabatul de molozul regulilor oamensti, redandu-i adevarata valoare. Facand afirmatia „este ingaduit a face bine in zilele de Sabat”( Matei 12, 12 ) , Iisus , in calitate de Legiuitor, intareste Legea.

Nu Iisus ingaduie, ci Legea ingaduie a se face bine in zilele de Sabat. Facand aceasta afirmatie, Iisus Isi ia pe deplin rolul de interpret, de comentator cu autoritate al Legii.

C- In ce zi invata Isus pe oameni?

Si, fiind sambata a inceput sa invete in Sinagoga....Marcu 6:2.

D- Fariseii si datina batranilor

Marcu 7:1-13 Controversa iscata intre farisei si Iisus pe tema traditiei aduce si mai multa claritate in privinta atitudinii Mantuitorului fata de Lege. Acuzat de conducatorii religiosi ca ucenicii Sai nu respecta traditia, Iisus le raspunde cu o contraintrebare: „Dar voi de ce calcati porunca lui Dumnezeu in folosul datinei voastre ? ” Specificand la care porunca se refera ( porunca a cincea ), Mantuitorul ii acuza pe interlocutorii Sai de calcarea Legii lui Dumnezeu in folosul datinei batranilor. In discutie era vorba de legea Corbanului care permitea unui copil, care nu dorea sa-si ajute parintii batrani, sa-si instraineze averea Templului, gasind astfel o scuza fata de neimplinirea datoriei fata de parinti. Legea Corbanului era o prescriptie rabinica din Talmud, fiind in totala contradictie cu litera si spiritul poruncii a cincea din Decalog. Citand din Isaia : „Degeaba Ma cinstesc ei invatand ca porunci niste porunci omenesti” ( Isaia 29, 13 ) , Iisus intareste autoritatea Legii morale, aratand ca orice adaos omenesc si orice traditie, oricat ar fi de benefica in aparenta, este cel putin inutila, daca nu chiar primejdioasa. Cinstirea lui Dumnezeu sta in respectarea poruncilor Sale, nu a celor inventate de om.Mai mult decat atat, Iisus adauga fara echivoc: „Orice rasad ( porunca, traditie, invatatura etc.) pe care nu l-a sadit Tatal Meu cel ceresc va fi smuls din radacina.” ( vers. 13 ). Pe tot parcursul vietii Sale pamantesti, Iisus a luat pozitie ferma de partea Legii lui Dumnezeu. Daca El a respins ceva in domeniul legii, acel ceva a fost Talmudul, nu Legea lui Dumnezeu.

E- A tinut Maria Sabatul?

Si dupa ce a trecut ziua sambetei, Maria Magdalena, Maria mama lui Iacov, si Salomea au cumparat miresme ca sa vina sa-L unga. Si dis-de-dimineata, in prima zi a saptamanii....

DA. Aceste doua versete spune ca Maria a tinut sabatul. Au asteptat sa treaca sabatul fiindca in ziua sabatului nu se putea cumpara...dupa ce a trecut ziua sambetei....au cumparat miresme.

Concluzii:

A- Domnul Isus nu a incalcat,desfiintat,etc, sambata. El spune ca este Domnul sambetei.

B- In ziua sambetei este ingaduit a face bine.

C- Domnul Isus invata pe oameni in ziua sambetei.

D- Cinstirea lui Dumnezeu sta in respectarea poruncilor Sale, nu a celor inventate de om.

E Maria a tinut sambata(sabatul).

LUCA

A- Care era obiceiul Domnului Isus, si ca facea El in ziua sambetei?

Luca 4:16 Si a venit in Nazaret unde fusese crescut, si, dupa obiceiul Sau, a intrat in ziua sambetei in Sinagoga si S-a sculat sa citeasca.. Si S-a coborat in Capernaum, cetate a galileii, si ii invata sambata. Luca 4:31

Domnul Isus prin vorbele Sale ca El este Domnul Sabatului(Marcu-2:27), vindecarile si invataturile Sale in ziua sambetei ne arata ca El nu este impotriva sambetei.

Aceste doua versete ne spune ca obiceiul Domnului Isus era sambata, si citea,invata, poporului in ziua sambetei.

B- Spicele si Sabatul

Luca 6:12 Se considera de catre unii invatati ca aceste pasaje , descriind un eveniment petrecut in Sabat, demonstreaza autoritatea lui Christos de a calca Sabatul, anticipand prin aceasta schimbarea zilei de odihna. Faptul ca Iisus apeleaza la exemplul lui David si cel al preotilor din Templu ar fi o dovada, in opinia acestor invatati, ca personae cu autoritate ar avea dreptul sa schimbe porunca Sabatului.

Daca asa ar sta lucrurile, atunci intre autoritatea omeneasca si preceptele divine ar fi un permanent conflict. Iisus insa nu vrea sa spuna asa ceva. El adreseaza o contraintrebare : “N-ati citit in Lege…?”, aratand prin aceasta ca fapta lui David, precum si actiunile preotilor care lucrau in Sabat in Templu, nu se aflau in afara Legii, ci erau in cadrul Legii, erau chiar prevazute de Lege.

Cand Iisus afirma despre Sine ca este Domn al Sabatului ( Matei 12, 8; Marcu 2, 28 ), El nu isi ia autoritatea de a abroga Legea, ci mai degraba de a o interpreta, in calitatea Sa de Legiuitor, de Datator al Legii. In societetea Americana orice lege este interpretata de un for superior numit Curtea Suprema de Justitie. Aceasta institutie are ultimul cuvant in interpretarea tuturor legilor americane. In mod similar, singura autoritate capabila sa intrepreteze corect Legea morala este chiar Autorul ei.

In Marcu 2, 27 , Iisus specifica faptul ca “Sabatul a fost facut pentru om si nu omul pentru Sabat”, aratand in felul acesta raportul normal , cel intentionat de Creator, intre om si ziua de odihna. Nu omul trebuie sa fie la dispozitia zilei, ci ziua la dispozitia omului. In conceptia lui Iisus, Sabatul este ziua creata si pusa la dispozitia omului spre binele si fericirea lui, spre reluarea si pastrarea legaturii dintre om si Creatorul sau. E o zi, nu a restrictiilor, ci a deplinei libertati .

Sabatul isi pierduse latura umana in mod deosebit datorita numeroaselor articole din Talmud. Acesta este o culegere de comentarii rabinice ale Torei, cuprinzand normele religioase si social-juridice ale mozaismului si avand doua parti: Misna care explica Tora (Vechiul Testament), si Ghemara (Completarea Legii), care interpreteaza Misna. ( 4 )

Conducatorii religiosi iudei, de teama ca poporul sa nu calce Sabatul, au adaugat un numar mare de prevederi suplimentare cu scopul de a ocroti porunca din Decalog. S-a ajuns acolo ca un evreu nu avea voie sa scuipe pe iarba in Sabat, deoarece gestul sau era interpretat ca fiind o lucrare – udarea ierbii. De asemenea, un evreu nu avea voie sa poarte batista, acest lucru insemnand purtarea unei poveri in Sabat. Pentru a rezolva totusi problema, evreii isi coseau batistele de haina pentru ca ele sa faca parte din ea. Evrei nu mancau oul ouat sambata si era o intreaga discutie intre rabini daca evreul care dorea sa aduca o jertfa din porumbei in Sabat putea sau nu sa mute scara pentru a ajunge la porumbar.

Tot acest „moloz” omenesc trebuia inlaturat din jurul Legii lui Dumnezeu. Una din misiunile Mantuitorului a fost si aceea de a interpreta corect poruncile Decalogului, fara adaosurile omenesti.

....Fiul Omului este Domn si al sambetei. Luca 6:5,6.

Iar in alta sambata a intrat El in sinagoga si invata.... (vindecarea omului cu mana uscata este la Marcu B)

C- Care era cea mai grea porunca in ziua sambetei data de farisei in care Domnul Isus a eliminat?

Luca 13:14,15,16. Iar mai-marele sinagogii, maniindu-se ca Isus a vindecat-o sambata, raspunzand, zicea multimii; sase zile sunt in care trebuie sa se lucreze; venind deci intracestea, vindecati-va, dar nu in ziua sambetei. Iar Domnul i-a raspuns si a zis: Fatarnicilor. Fiecare dintre voi nu dezleaga, oare, sambata, boul sau, sau asinul de la iesle, si nu-l duce sa-l adape?.

Porunca fariseilor era aceea de nu a ajutora o persoana bolnava in ziua sambetei, in schimb boul, asinul se putea lua din iesle pt. a-l duce sa-l adape. Domnul Isus nu numai ca a spus ca este Domnul Sabatului, dar ne-a si invatat cum trebuie tinut sabatul. Mai-marele sinagogii le cerea;... sase zile sunt in care trebuie sa se lucreze; venind deci intracestea, vindecati-va, dar nu in ziua sambetei. Sase zile omul putea avea parte de ingrijiri medicale, in ziua sambetei nu, aceasta era o porunca a fariseilor de care Domnul Isus a dezlegat,elimitat...

Luca 16, 16-18: „O iota sau o frantura de slava din Lege”

Versetul 17 reprezinta o declaratie fara echivoc in favoarea autoritatii Legii: „Este mai lesne sa treaca cerul si pamantul decat sa cada o singura frantura de slova din Lege”. Cu o astfel de declaratie clara si categorica in favoarea Legii, este de neinteles cum invatati crestini inca mai sustin ca Iisus a desfiintat Legea sau Sabatul.

D- Care este legea pe care Domnul Isus a eliminat?

Luca 24, 44: Iisus se arata ucenicilor dupa inviere

Apoi le-a zis: „Iata ce va spuneam cand eram inca cu voi ca trebuie sa se implineasca tot ce este scris despre Mine in Legea lui Moise, in Prooroci si Psalmi.”

Versetul acesta ne clarifica doua din afirmatiile Mantuitorului, pe care le gasim in Matei 11, 13 si Luca 16, 16, in care se spune ca Legea si Proorocii au tinut pana la Ioan. In textul de fata Iisus ne arata clar care lege a tinut pana la Ioan: legea lui Moise ( ceremoniala ), nicidecum Legea morala.

Implinind cele aratate in Legea lui Moise ( ceremoniile si slujbele de la Templu care aratau spre lucrarea ispasitoare a lui Christos ), aceasta lege si-a incheiat rolul.

Nu acelasi lucru poate fi spus si in dreptul Decalogului, ale carui prevederi morale nu depind de timp si imprejurari, ele fiind vesnice.

Concluzii;

A- Obiceiul Domnului Isus era in-afara de vindecarea a unei persoane in ziua sambetei, era sa ii invete pe oameni tot sambata.

B- Sambata trebuie sa fie la dispozitia noastra, una e sa faci o munca in aceasta zi si alta este sa cazi la greu. Domnul Isus n-ea aratat ca daca ni-se intampla ceva foarte greu in ziua sambetei, ca de ex.: scaparea a unui animal, inbolnavire..putem sa ne ducem sa cautam animalul pierdut, sa primim ingrijiri medicale...etc.. in ziua sambetei.

C- Porunca fariseilor era de a NU te putea vindeca in ziua sambetei.

D- Domnul Isus a pironit la cruce legea ceremoniala.

IOAN

A- Ioan 5, 2-18: Vindecarea slabanogului de la Betesda

O noua vindeacre in Sabat… Ceea ce i se poate reprosa lui Iisus de catre critici in acest caz este porunca pe care i-a dat-o celui vindecat: „Ridica-ti patul si umbla!”

Vindecarea in zi de Sabat pote fi inteleasa si acceptata, dar cum ramane cu porunca de a-si ridica patul ? De ce a poruncit Iisus ca bolnavul vindecat sa faca aceasta lucrare in Sabat ?

Iata doua observatii utile:

1) „Patul”pe care sezuse paraliticul nu era ceea ce ne imaginam noi. El era o simpla rogojina, probabil singura avere a omului. Daca a ridica o simpla rogojina inseamna calcare de Sabat, atunci ce sa insemne ridicarea invelitorii cand ne trezim dimineata, sau igiena personala din Sabat dimineata, sau imbracarea hainelor, incaltarea, precum si alte activitati inerente pe care orice credincos le face in Sabat ?

Sa nu uitam ca Iisus, in calitate de Datator al Legii pe Sinai, este cel mai autorizat interpret al ei.

2) Prin ridicarea „patului” , vindecarea paraliticului devenea si mai evidenta pentru cei din jur, indreptandu-le atentia spre lucrarea Fiului lui Dumnezeu.

Versetul 18 aduce un amanunt interesant: iudeii Il acuzau pe Iisus ca „dezlega” ziua Sabatului ( traducerea Cornilescu ). Traducerile Louis Seconde si Crampon ( fr.) folosesc expresia „ viola ziua Sabatului”, iar traducerile Douay, NIV si RSV ( engl.) folosesc verbul „to break” ( a strica, a rupe, a zdrobi, a incalca, a slabi ).

Indiferent de sensul expresiei, trebuie sa subliniem ca este vorba de felul in care conducatorii religiosi evrei percepeau lucrarea lui Iisus. Avand in vedere ca iudeii din secolul intai aveau pe langa Decalog si Legea lui Moise si Talmudul ( culegere de comentarii rabinice pe marginea Torei ), nu ne e greu sa intelegem de ce acestia considearau ca Iisus „violeaza” , „dezleaga”, „strica”, „incalca”si „slabeste” ziua Sabatului. In Talmud exista un capitol intreg cu privire la Sabat, continand reguli stricte rabinice cu privire la respectarea lui. Iisus nu a tinut cont de Talmud, considerandu-l un moloz ce trebuia inalaturat din jurul poruncii simple dar cuprinzatoare a Decalogului. Privite lucrurile din aceasta perspectiva, Iisus intr-adevar a „dezlegat” ziua Sabatului ce fusese „legata” si incatusata de numeroase reguli si traditii omenesti fara valoare.

A dezlega nu inseamna insa a desfiinta, dupa cum a dezlega o vita priponita nu inseamna a nimici. Aici e vorba doar de eliberarea a ceva ce fusese incatusat in lanturile poruncilor si traditiilor omenesti.

B- Ioan 13, 34: „Va dau o porunca noua”

Porunca noua dau voua; Sa va iubiti unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, asa si voi sa va iubiti unul pe altul.

Asadar, iata argumentul forte al sustinatorilor ideii desfiintarii Legii morale de catre Mantuitorul. O lege noua care o inlocuieste pe cea veche.

Citind Vechiul Testament, observam ca porunca iubirii nu e deloc noua ( vezi Deuteronom 6, 5 si Leviticul 19, 18 ). Porunca iubirii nu e altceva decat un rezumat al intregului Decalog, scotand in evidenta principiul care strabate intreaga Lege.

Totusi, ce e nou in porunca lui Iisus ? „Cum v-am iubit Eu”- aceasta e noutatea: Modelul. Pana la Iisus oamenii nu aveau un model desavarsit care sa exemplifice implinirea poruncilor iubirii. Iisus a fost si ramane Modelul suprem si in aceasta privinta.

B- Ce credeau fariseii despre Isus?

Ioan 9;14,16. Si era sambata in ziua in care Isus a facut tina si i-a deschis ochii. Deci ziceau unii dintre farisei; acest om nu este de la Dumnezeu, fiindca nu tine sambata. Iar altii ziceau; Cum poate un om pacatos sa faca asemenea minuni? Si era dezbinare intre ei.

---1 Isus nu este de la Dumnezeu

---2 Isus nu tine sambata

---3 Este pacatos.

Aceste sunt doar ceea ce credeau fariseii, bineinteles neadevarate.

C- Ioan 13, 34; 14, 15.21.23.24: Legea si dragostea

„Daca Ma iubiti, veti pazi poruncile Mele”, sau , asa dupa cum traduce Crampon: „Daca Ma iubiti, veti pune poruncile Mele in practica”

Din modul in care pune problema, Iisus vrea sa ne constientizeze ca pazirea poruncilor trebuie sa fie o urmare fireasca , naturala, a iubirii pe care I-o purtam. Chiar timpurile verbelor folosite in limba romana ( trad. Cornilescu ) ne arata acest lucru: „Daca Ma iubiti ( prezent ), veti pazi ( viitor ) poruncile Mele.”

Asadar, intai dragostea de Dumnezeu si apoi faptele Legii ! Aceasta este singura ordine valabila si acceptata de cer. Simpla inversare a ordinii ne duce pe linia moarta a indreptatirii prin fapte si a legalismului.

Care sunt „poruncile Mele”? A adus Iisus ceva nou in materie de morala ? Categoric nu ! In afara de aprofundarea Legii ( patrunderea in spiritul ei ) si de exemplificarea Legii ( in viata lui Iisus, El devenind Modelul desavarsit ), Iisus nu a adaugat si nu a scazut nimic din cerintele morale cunoscute.

„Cuvantul pe care-l auziti nu este al Meu, ci al Tatalui care M-a trimis „( vers. 24 ).

D- A pazit Domnul Isus toate poruncile? Dar ziua a saptea?

Ioan 15-10 Daca paziti poruncile Mele, veti ramane intru iubirea Mea, dupa cum si eu am pazit poruncile Tatalui Meu si raman intru iubirea lui.

Domnul Isus a pazit toate poruncile inclusiv ziua a saptea(sambata) El spune ;... si eu am pazit poruncile Tatalui Meu...

Ceea ce ne spune Isus la inceput si pana sa se ridice la cer este ca ca primele cuvinte despre lege, Domnul Isus ne spune ca El nu a venit sa strice legea ,iar ultimele Sale cuvinte despre lege spune ca El a pazit poruncile tatalui. Deci ce sa intelegem prin aceasta? 1-Ca Domnul Isus a lasat Sabatul, nu l-a incalcat asa cum spun unii crestini, defapt ei spun ceea ce credea fariseii despre Isus. 2-Isus spune ca El a pazit poruncile Tatalui, deci a pazit toata legea inclusiv Sabatul. Daca Isus ne spune ca a pazit toate poruncile, oare ziua a saptea(sambata) nu se afla in aceste porunci?

Concluzii;

A- Domnul Isus ne-a aratat ca in ziua sambetei se poate ajuta o persoana bolnava.

B- Fariseii credeau despre Isus ca; Nu este de la Dumnezeu, nu tine sambata, este pacatos.

C- Daca i-l iubim pe Domnul Isus pazim poruncile.

D- Daca i-L iubim pe Domnul Isus pazim si toate poruncile incluziv sambata fiindca El spune ;... Daca Ma iubiti, veti pazi poruncile Mele”...si Eu am pazit poruncile Tatalui Meu. deci toate poruncile.

Au tinut apostolii sambata?

Adevărul despre ziua de sărbătoare săptămânală ţinută de către sfinţii apostoli şi primii credincioşi din Biserica creştină apostolică, îl găsim chiar în scrierile sfinţilor apostoli care, împreună cu cele patru Evanghelii formează Sfânta Scriptură a Noului Testament. Bunul Dumnezeu a avut grijă ca, prin inspiraţia şi călăuzirea Duhului Sfânt, să posedăm astăzi scrierile lor sfinte, astfel încât oricine care doreşte să afle adevărul mântuitor, îl poate afla prin cercetarea Sfintelor Scripturi.

în legătură cu cele patru Evanghelii se găseşte cartea „Faptele Apostolilor” în care se cuprinde viaţa, credinţa şi faptele apostolilor. Cartea aceasta a fost scrisă de evanghelistul Luca pe la anii 60 d. Hr. El s-a informat amănunţit şi cu atenţie de la sfinţii apostoli care au fost contemporani cu Domnul despre viaţa, învăţăturile şi faptele lui Hristos, descriindu-le apoi în Evanghelia sa. (Luca 1:1–4; Faptele Apostolilor 1:1–2). Luca a fost tovarăşul de lucru al sfântului şi marelui apostol al neamurilor — Pavel — însoţindu-l în călătoriile sale misionare. (Coloseni 4:14; 2 Timotei 4:11). Tot el a urmărit îndeaproape viaţa şi faptele sfinţilor apostoli, descriindu-le în cartea „Faptele Apostolilor”, din care vom cita câteva exemple.

In Antiohia din Pisidia
„Pavel şi tovarăşii lui au pornit cu corabia din Pafos, şi s-au dus la Perga în Pamfilia. Ioan s-a despărţit de ei, şi s-a întors la Ierusalim.

Din Perga şi-au urmat drumul înainte, şi au ajuns în Antiohia din Pisidia. în ziua Sabatului, au intrat în sinagogă şi au şezut jos. După citirea Legii şi a Proorocilor, fruntaşii sinagogii au trimis să le zică: ‘Fraţilor, dacă aveţi un cuvânt de îndemn pentru norod, vorbiţi.’ Pavel s-a sculat, a făcut semn cu mâna, şi a zis: „Bărbaţi israeliţi şi voi care vă temeţi de Dumnezeu, ascultaţi!”… (Faptele Apostolilor 13:13–16).

La adunarea aceasta, ţinută sâmbăta, se aflau de faţă şi Iudei şi Neamuri. Mai departe, citim: „Când au ieşit afară, Neamurile i-au rugat să le vorbească şi în Sabatul viitor despre aceleaşi lucruri. Şi după ce s-a împrăştiat adunarea, mulţi din Iudei şi din prozeliţii evlavioşi au mers după Pavel şi Barnaba, care stăteau de vorbă cu ei, şi îi îndemnau să stăruiască în harul lui Dumnezeu.” (Faptele Apostolilor 13:42–43). Din faptul că de faţă erau atât Iudei cât şi Neamuri, apoi din faptul că aproape toată cetatea s-a adunat în Sabatul următor, oricine poate înţelege că cei care doreau să asculte propovăduirea apostolilor trebuiau să vină la adunare sâmbăta. Astfel este exclusă părerea că apostolii se duceau Sâmbăta la Iudei — când îi puteau găsi împreună — spre a le vorbi, iar Duminica la neamuri, pentru acelaşi motiv.

„In Sabatul viitor, aproape toată cetatea s-a adunat ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu.” (Faptele Apostolilor 13:44). Cuvântul vorbit acolo în ziua Sabatului a fost cu efect căci mulţi au crezut şi au primit pe Isus ca Mântuitor al lor.

Intrebare pentru cei care spun ca apostolii se duceau sambata la Sinagoga pentru ca doar sambata ii gasea in sinagogi, daca Pavel s-ar fi dus duminica nu a-r fi gasit pe nimeni in sinagoga;

Nu poate fii adevarat. Dupa cum spune capitolul 13, adunarea s-a tinut intr-o zi de sambata. Cand au iesit afara, neamurile i-au rugat sa le vorbeasca si in sambata care vine. Daca apostolii tineau duminica atunci Pavel a-r fi trebuit sa le spuna la neamuri sa nu vina la sinagoga sambata ci duminica. Dar Pavel nu a spus ca trebuie sa vina duminica, el nu a spus nimic, deci a respectat sabatul, nu a spus la neamuri sa abandoneze sabatul, ci mai mult el a citit din lege. Care lege? Legea lui Dumnezeu. Cate a citit? Toate, fiindca spune Lege, deci toata legea, nu doar opt sau noua. Dar in lege este si porunca a patra. Putem spune deci ca Pavel i-a invatat sa tina si porunca a patra,sambata.

In cetatea Filipi din Macedonia
„De acolo ne-am dus la Filipi care este cea dintâi cetate dintr-un ţinut al Macedoniei şi o colonie romană. în cetatea aceasta am stat câteva zile. în ziua Sabatului am ieşit afară pe poarta cetăţii, lângă un râu, unde credeam că se află un loc de rugăciune. Am şezut jos şi am vorbit femeilor, care erau adunate laolaltă. Una din ele, numită Lidia, vânzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, era o femeie temătoare de Dumnezeu şi asculta. Domnul i-a deschis inima, ca să ia aminte la ce le spunea Pavel. După ce a fost botezată, ea şi casa ei, ne-au rugat şi ne-a zis: ‘Dacă mă socotiţi credincioasă Domnului, intraţi şi rămâneţi în casa mea.’ Şi ne-a silit să intrăm.” (Faptele Apostolilor 16:12–15).

De ce au ieşit oare pe poarta cetăţii afară şi s-au dus lângă un râu, căutând un loc pentru rugăciune? Se deduce de aici că acolo nu exista o sinagogă unde să serbeze Sabatul. Dar, fiind o colonie romană, ar fi putut să meargă la templul respectiv în ziua întâi a săptămânii, ziua soarelui, dacă ar fi adevărat ce se spune de către unii, că apostolii respectau ziua întâi a săptămânii. însă apostolii căutau un loc de rugăciune pentru a ţine cultul zilei Domnului, ziua Sabatului.

Aici îl găsim pe Apostolul Pavel vorbind Macedonienilor afară, în mijlocul naturii, tot într-o zi de sâmbătă. Cu acea ocazie, a fost câştigată la credinţă Lidia, pe care a botezat-o conform poruncii Mântuitorului. (Marcu 16:15–16).

In Tesalonic
„Pavel şi Sila au trecut prin Amfipoli şi Apolonia, şi au venit în Tesalonic, unde era o sinagogă a Iudeilor. Pavel, după obiceiul său, a intrat în sinagogă. Trei zile de Sabat a vorbit cu ei din Scripturi, dovedind şi lămurind, că Hristos trebuia să pătimească şi să învieze din morţi. ‘Şi acest Hristos pe care vi-L vestesc eu’, spunea el, ‘este Hristosul’.
Unii din ei, şi o mare mulţime de Greci temători de Dumnezeu, şi multe femei de frunte au crezut, şi au trecut de partea lui Pavel şi a lui Sila.” (Faptele Apostolilor 17:1–4).

Sunt demne de notat şi merită subliniate următoarele cuvinte, care declară: „Pavel, după obiceiul său,… trei Sabate le-a vorbit din Scripturi…” De ce? Luca, autorul cărţii „Faptele Apostolilor” a observat cu atenţie viaţa şi faptele sfinţilor apostoli şi ziua lor de sărbătoare săptămânală. Cele raportate de el, atunci când scrie: „Pavel, după obiceiul său, trei Sabate le-a vorbit din Scripturi…”, coincid cu cele citite despre Domnul Isus: „A venit în Nazaret, unde fusese crescut; şi după obiceiul Său, în ziua Sabatului, a intrat în sinagogă. S-a sculat să citească…” (Luca 4:16).

Obiceiul apostolului Pavel, ca şi obiceiul celorlalţi apostoli, era acelaşi cu obiceiul Domnului Hristos, anume de a lua parte la serviciul divin din Sabat, în adevărata zi de sărbătoare săptămânală.

Intrebare; Daca dupa invierea Domnului Isus se tinea duminica, atunci de ce Pavel nu avea obiceiul sa se duca duminica la sinagoga?

Pentru ca Pavel tinea Legea, Apocalipsa spune despre adevarata biserica, si spune poruncile, deci toate nu doar noua. Asa cum spune biblia, cine tine legea si greseste doar o singura porunca, se face vinovat de toata legea, deci a nu tine sambata este egal cu a minti....

In oraşul Corint din Grecia
„După aceea, Pavel a plecat din Atena şi s-a dus la Corint. Acolo a găsit pe un Iudeu numit Acuila, de neam din Pont, venit de curând din Italia cu nevastă-sa Priscila, deoarece Claudiu poruncise ca toţi Iudeii să plece din Roma. A venit la ei. Şi, fiindcă avea acelaşi meşteşug, a rămas la ei, şi lucrau: meseria lor era facerea corturilor.” (Faptele Apostolilor 18:1–3).

Este interesant să aflăm cât timp a rămas apostolul Pavel în Corint, şi ce a făcut el acolo în această perioadă.
Mai departe citim: „Aici a rămas un an şi şase luni şi învăţa printre corinteni Cuvântul lui Dumnezeu”. (Faptele Apostolilor 18:11).

Ce făcea Pavel în timpul celor şase zile de lucru? Scriptura răspunde: „Şi, fiindcă avea acelaşi meşteşug, a rămas la ei, şi lucra: meseria lor era facerea corturilor.” (vers. 3).

Dar în ziua a şaptea, sâmbăta, ce făcea?

Scriptura răspunde: „Pavel vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat, şi îndupleca pe Iudei şi pe Greci.” (vers. 4).
Apostolul Pavel a rămas deci în Corint un an şi şase luni. Zi de zi, în fiecare săptămână lucra, iar în ziua a şaptea, sâmbăta, se odihnea conform poruncii, luând parte la serviciul divin din Sabat, ocazie cu care predica Evanghelia şi câştiga suflete pentru hristos.

Făcând un mic calcul, într-un an şi şase luni sunt 78 de săptămâni, deci tot atâtea sâmbete pe care Pavel, împreună cu credincioşii creştini, le-a ţinut ca zile sfinte de sărbătoare.

Intrebare;

Se poate vedea clar ca Pavel muncea duminica; Şi, fiindcă avea acelaşi meşteşug, a rămas la ei, şi lucra: meseria lor era facerea corturilor

Si ca sambata; Pavel vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat, şi îndupleca pe Iudei şi pe Greci deci Pavel asa cum spune versetul, vorbea in sinagoga in fiecare sambata un an si sase luni. Daca se tine duminica, sau trebuia ca Pavel sa vina doar sambata in sinagoga ca doar atunci ii putea gasii pentru a le predica, atunci era suficient ca Pavel sa vina doar o data, de zece, douazeci de ori, si apoi sa vina duminica, sau sa le spuna sa vina duminica, dar asa ceva nu a fost, biblia nu spune. Ci spune contrariul ca Pavel vorbea in fiecare zi de sambata in sinagoga. UNDE ESTE DUMINICA? NU ESTE, FIINDCA PAVEL NU TINEA DUMINICA CI SAMBATA.

Şi aici în Corint, ca şi în celelalte părţi, Apostolul Pavel a câştigat suflete pentru Hristos şi a întemeiat o comunitate creştină, căreia mai târziu i-a scris două epistole. Printre altele, i-a îndemnat să fie credincioşi şi darnici, ajutând pe cei săraci. „Cât priveşte strângerea de ajutoare pentru sfinţi”, le spunea el, „să faceţi şi voi cum am rânduit bisericilor Galatiei. în ziua dintâi a săptămânii, fiecare din voi să pună deoparte acasă, ce va putea, după câştigul lui, ca să nu se strângă ajutoarele când voi veni eu. Şi când voi veni, voi trimite cu epistole pe cei ce îi veţi socoti vrednici, ca să ducă darurile voastre la Ierusalim.” (1 Corinteni 16:1–3).

Unii vor să interpreteze acest text într-un aşa mod, încât să demonstreze că Pavel i-ar fi sfătuit pe Corinteni să ţină ca sărbătoare săptămânală ziua întâi a săptămânii în locul zilei a şaptea sâmbăta! Insă noi am văzut deja că Pavel şi cu credincioşii creştini din Corint, precum şi cei din alte părţi, au ţinut ca sărbătoare sâmbăta.

Apostolul Pavel a înfiinţat nu sărbătoarea zilei întâi a săptămânii, ci un dar de ziua întâi, pe care fiecare credincios avea să-l aducă nu la adunare, ci acasă. Aceasta, pentru că în ziua întâi nu avea loc nici o adunare de cult, ci fiecare îşi punea darul său pentru săraci acasă la el. Toate acestea aveau scopul de a simplifica strângerea darurilor pentru săracii din Ierusalim.

Sfinţii apostoli ai Domnului Hristos au păstrat tot timpul vieţii lor ziua a şaptea, sâmbăta, ca zi de sărbătoare. Tot astfel făceau şi primii credincioşi convertiţi la creştinism, fie dintre Iudei, fie dintre neamurile păgâne. Ziua a şaptea, sâmbăta, a devenit prin urmare ziua de sărbătoare pentru toţi creştinii din Biserica creştină apostolică.
Tot în legătură cu aceasta, găsim scrise următoarele: „La început, toţi creştinii serbau ziua Sâmbetei”. (Istoria Bisericii creştine, de pr. prof. C. Ionescu, 1913, pag. 20).

Şi aceasta nu a fost ca urmare a simpatiei lor pentru iudaism, după cum vom vedea mai departe. Sfântul Atanasie cel Mare, supranumit părintele ortodoxiei, care a trăit între anii 296–373 d. Hr., oferă câteva precizări într-una din scrierile sale, cu privire la sâmbătă:
„Creştinii din Alexandria se adună în ziua sâmbetei, nu ca şi cum ar fi devotaţi iudaismului, ci ca să adore pe Isus, Domnul Sâmbetei”. (Liturgica Bisericii ortodoxe, de Ieromonahul Gabriel Răşcanu, p. 94 şi Atanasius homal de semnete, Tom II p.60, edit. Paris 1968).

Mai multe declaratii despre cine a schimbat sambata cu duminica aici;http://georgeatanasiu.blogspot.com/p/cine-schimbat-sambata-cu-duminica.html

A fost data porunca a patra, sambata, doar pentru iudei?

Pentru a vedea cui a fost data porunca a patra este trebuie citita porunca a patra; TOTUSI LEGEA NU A FOST DATA NUMAI PENTRU IUDEI,EVREI. SA NU FURI CARE FACE PARTE DIN LEGE A FOST DATA NUMAI EVREILOR?

Această idee greşită a câştigat atâta putere încât mulţi creştini numesc Sabatul - "Sabatul evreilor". Dar în Biblie nu găsim nicăieri o astfel de expresie. Este numit "Sabatul Domnului", dar niciodată"Sabatul evreilor"(Exodul 20:10). Luca era un scriitor al Noului Testament, venit dintre Neamuri, şi adesea s-a referit la lucruri specifice evreilor. El vorbeşte despre "naţinea iudeilor", despre "poporul evreu", "ţara Evreilor" şi "sinagoga iudeilor"(Fapte 10:22; 12:11; 10:39; 14:1;).Dar notaţi vă rog, că Luca nu s-a referit niciodată la "sabatul iudeilor" deşi el a menţionat Sabatul în mod repetat.

Exodul 20:8-11

Porunca a patra

Exodul 20:8	Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti.
Exodul 20:9	Să lucrezi şase zile şi să-ţi faci lucrul tău.
Exodul 20:10	Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta.
Exodul 20:11	Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea, şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o. Gen 2.2;

Acestora s-a lasat sambata, iata si motivul; Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea, şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o. Cand Dumnezeu a facut toate acestea;pamant,cer,om, nu existau iudeii, nici evreii..etc...ei au aparut dupa mai bine de 2000 de ani, deci sambata a fost data pentru cei care Dumnezeu a facut cerul,pamantul...adica pentru om, pentru toata omenirea, porunca o spune. Si Domnul Isus spune;

27.	Şi le zicea lor: Sâmbăta a fost făcut pentru om, iar nu omul pentru sâmbătă.Marcu-2;27. Domnul Isus spune ca sambata a fost facuta pentru om, pentru ca atunci cand a fost creat omul nu era nici iudeu,evreu,etc...ci era OM.

A spune ca porunca a patra este data doar iudeilor, este contrar a ceea ce spune Dumnezeu in porunca a patra,etc.. dar se poate gasi ca Dumnezeu este doar a lui Moise si cei care erau cu el; Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului Dumnezeului tău... cui vorbea Dumnezeu? Lui Moise. Cumva Dumnezeu este numai pentru Moise sau este pentru FIECARE OM?

Aceste cuvinte spuse de Domnul Isus despre sambata coincid cu;

8.	Că Domn este şi al sâmbetei Fiul Omului.Matei-12;8. Vedeti, Domnul Isus putea sa spuna ca este doar pentru iudei, evrei, Moise, etc...dar el nu spune asa, ci spune ca El este pentru toti, OM, exact ceea ce spune si despre sambata ca este pentru fiecare OM.

Sabatul nu este o institutie iudaica pentru ca el a fost instituit cu 2300 de ani inainte de a exista poporul Evreu.

BIBLIA SPUNE SA TINEM ZIUA A SAPTEA,SAMBATA, DAR SA NE SPUNA SA TINEM ZIUA INTAI A SAPTAMANII NU NE SPUNE NIMIC

Nu numai porunca a patra spune ca sambata a fost lasata pentru om, Isus, Isaia. Domnul Dumnezeu spune;

Isaia 56:2	Ferice de omul care face lucrul acesta şi de fiul omului care rămâne statornic în el păzind Sabatul, ca să nu-l pângărească, şi stăpânindu-şi mâna ca să nu facă niciun rău!
Isaia 56:3	Străinul care se alipeşte de Domnul să nu zică: „Domnul mă va despărţi de poporul Său!” Şi famenul să nu zică: „Iată, eu sunt un copac uscat!”
Isaia 56:4	Căci aşa vorbeşte Domnul: „Famenilor care vor păzi Sabatele Mele, care vor alege ce-Mi este plăcut şi vor stărui în legământul Meu,
Isaia 56:5	le voi da în Casa Mea şi înăuntrul zidurilor Mele un loc şi un nume mai bune decât fii şi fiice; le voi da un nume veşnic, care nu se va stinge.
Isaia 56:6	Şi pe străinii care se vor lipi de Domnul ca să-I slujească şi să iubească Numele Domnului, pentru ca să fie slujitorii Lui, şi pe toţi cei ce vor păzi Sabatul, ca să nu-l pângărească, şi vor stărui în legământul Meu,
Isaia 56:7	îi voi aduce la muntele Meu cel sfânt şi-i voi umple de veselie în Casa Mea de rugăciune. Arderile lor de tot şi jertfele lor vor fi primite pe altarul Meu, căci Casa Mea se va numi o casă de rugăciune pentru toate popoarele.”
Isaia 56:8	Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu care strânge pe cei risipiţi ai lui Israel: „Voi mai strânge şi alte popoare la cei strânşi acum din el.”

Putem spune cu certitudine care zi este ziua a saptea ?

Există cel putin trei argumente pe baza cărora putem spune cu certitudine că Sâmbăta este Ziua a Saptea:

1. Biblia arată clar faptul că Isus a fost crucificat în ziua pregătirii ( Luca 23:54).Prietenii Săi apropiati s-au odihnit în ziua de Sabat, după Lege, ( Luca 23:55,56 ) si Isus a înviat din morti în ziua întâi a săptămânii ( Luca 24:1; Marcu 16:9 ). Cei mai multi dintre crestini recunosc faptul că Isus a murit vinerea, în ziua pregătirii, că S-a odihnit în mormânt în ziua următoare si că a înviat în prima zi a săptămânii - duminica. Sabatul este ziua dintre vineri si duminică sau ziua a saptea - Sâmbăta.

2. Limbajul: în peste 140 de limbi ale lumii, cuvântul pentru ziua a saptea este sau provine din cuvântul " Sabat". Limbajul mărturiseste în favoarea conservării ( păstrării) Sabatului de-a lungul secolelor.

3.Istoria: Poporul iudeu a păstrat un raport exact al Sabatului de-a lungul secolelor. Timp de peste 4000 de ani, ei au păstrat adevăratul Sabat în ziua de Sâmbătă.

Sabatul(sambata) se va tine si pe noul pamant.

Isaia 66:22

Căci, după cum cerurile cele noi şi pământul cel nou, pe care le voi face, vor dăinui înaintea Mea – zice Domnul – aşa va dăinui şi sămânţa voastră şi numele vostru.

Isaia 66:23

În fiecare lună nouă şi în fiecare Sabat, va veni orice făptură să se închine înaintea Mea – zice Domnul

60 de dovezi biblice pentru tinerea sambetei

40 de argumente biblice impotriva serbarii duminicii

1. In ziua intiia a saptaminii, Dumnezeu a facut prima Sa lucrare potrivit raportului Scripturii (Gen. 1,1-5).

2. Dumnezeu a poruncit omului sa lucreze in prima zi a saptaminii (Exod 20,8-11).

3. Niciunul dintre patriarhi nu a serbat ziua intii a saptaminii.

4. Niciunul dintre profeti nu a serbat-o.

5. Potrivit poruncii lui Dumnezeu, poporul Sau a lucrat in ziua intii a saptaminii.

6. Prin profetul Ezechiel, Domnul o numeste "zi de lucru" (Ezech.46,1).

7. Dumnezeu nu s-a odihnit in ziua intiia a saptaminii.

8. El nu a binecuvintat-o.

9. Isus nu s-a odihnit in ziua intiia.

10. Isus a lucrat ca timplar pina la virsta de 30 de ani in fiecare zi din saptamina cu exceptia zilei a saptea in care El s-a odihnit (Luca 4,16).

11. Apostolii au lucrat in ziua intii a saptaminii.

12. Apostolii nu s-au odihnit niciodata in aceasta zi.

13. Hristos nu a binecuvintat-o niciodata.

14. Ea nu a fost binecuvintata de nici o autoritate dumnezeiasca.

15. Ea nu a fost sfintita niciodata.

16. Nu a fost data niciodata vreo lege divina care sa ceara oamenilor respectarea ei. Pentru acest motiv nu este pacat sa lucrezi in ziua intiia a saptaminii dupa cum este scris: "Unde nu este lege, acolo nu este nici calcare de lege". (Rom. 4,15; 1Ioan 3,4)

17. Nicaieri in Noul testament nu se spune sa nu lucram in ziua intiia a saptaminii.

18. Nu este prevazuta in Biblie vreo pedeapsa pentru cei ce lucreaza in ziua aceasta.

19. Nu gasim fagaduita in Biblie vreo binecuvintare pentru cei ce serbeaza ziua intii a saptaminii.

20. Nicio directiva nu a fost data in Cuvintul lui Dumnezeu cum trebuie sa respectam ziua intiia. Daca Domnul ar fi dorit ca ea sa fie pazita de crestini, nu ar fi spus El aceasta?

21. Nu gasim nicaieri in Biblie ca ea ar fi numita sabatul crestinilor.

22. Niciodata nu este numita zi de Sabat.

23. Nu este niciodata numita ziua Domnului.

24. Niciodata nu este numita zi de odihna.

25. Nu are nici un titlu sacru. atunci, cum poate fi considerata de oameni ca zi sfinta?

26. In Noul Testament ea este numita doar "ziua intiia a saptaminii".

27. Isus nu a mentionat-o niciodata, nu a luat vreodata numele ei pe buzele Sale.

28. Cuvintul "dumineca" nu se afla nicaieri in Biblie.

29. Dumnezeu nu a inspirat vreodata vreun profet al Sau sa rosteasca macar un cuvint despre dumineca drept zi sfinta.

30. Ziua intiia a saptaminii este mentionata doar de 8 ori in Noul Testament fara insa a fi numita zi de odihna (Mat.28,1; Marcu 16,2.9; Luca 24,1; Ioan 20,1; Fap.Ap. 20,7; 1Cor. 16,2; Ioan 20,19).

31. Sase din versetele de mai sus se refera la aceeas prima zi a saptaminii.

32. Pavel sfatuia pe credinciosi ca in ziua intii a saptaminii sa puna deoparte acasa din cistigul lor ca sa se stringa ajutoarele pentru cind va veni el (1Cor. 16,2).

33. In toate cartile Noului Testament nu ni se raporteaza decit despre o singura intilnire religioasa tinuta in seara zilei intii a saptaminii, cu ocazia despartirii lui Pavel de credinciosi. (Fap.Ap. 20,7-12)

34. Nu ni se mai raporteaza nicaieri ca s-ar mai fi tinut vreo alta adunare, inainte sau dupa aceasta, in ziua intii a saptaminii.

35. Nu era un obicei al primilor crestini de a se intilni in ziua intiia a saptaminii pentru a oficia un cult divin.

36. Nu ni se raporteaza ca ei fringeau piinea doar in acea zi.

37. Nu ni se relateaza in Noul Testament ca aceasta a fost singura imprejurare speciala cind Pavel trebuia sa plece a doua zi si a fost nevoie sa se adune ca sa fringa piinea in seara zilei intiia a saptaminii (Fap.Ap. 20,7).

38. Aceasta a avut loc dupa miezul noptii (v.7-11). Isus a frint piinea joi seara (Luca cap.22) si primii crestini faceau lucrul acesta in fiecare zi (Fap.Ap. 2,42-46).

39. Nicaieri in Biblie nu ni se spune ca prima zi a saptaminii comemoreaza invierea lui Hristos. Aceasta este o traditie omeneasca contrara Legii lui Dumnezeu (Mat. 15,3.9). Botezul comemoreaza invierea lui Isus (Rom. 6,4).

40. In final, putem spune ca in Noul Testament nu gasim nici macar o singura declaratie cu privire la schimbarea zilei Sabatului cu prima zi a saptaminii.

Nicăieri Biblia nu ne porunceşte să păzim vreo altă zi a săptămînii decît Sabatul.

Ea nu declară nici o altă zi a săptămînii ca fiind binecuvîntată sau sfîntă. Noul Testament nu arată că Dumnezeu a schimbat Sabatul cu o altă zi a săptămînii.

Din contră, Scriptura descoperă faptul că Dumnezeu a intenţionat ca poporul Său să păzească Sabatul în decursul veşniciei. „Căci după cum cerurile cele noi şi pămîntul cel nou, pe care le voi face vor dăinui înaintea Mea, zice Domnul, aşa va dăinui şi sămînţa voastră şi numele vostru. În fiecare lună nouă şi în fiecare Sabat, va veni orice făptură să se închine înaintea Mea, zice Domnul" (Isaia. 66, 22. 23).

Vestirea soliei din Apocalipsa 14, 6-12

Evanghelia cea veşnică este aceea care aduce la îndeplinire lucrarea de restaurare şi glorificare a Legii. Şi

proclamarea acestei solii este misiunea bisericii lui Dumnezeu în perioada premergătoare celei de a doua veniri (vezi cap. 12 al acestei cărţi). Această solie trebuie să trezească lumea, invitînd pe fiecare să se pregătească pentru ziua judecăţii.

Cuvintele chemării de a ne închina Creatorului, „Celui care a făcut cerul şi pămîntul, marea şi izvoarele apelor" (Apoc. 14, 7), constituie o referire directă la cea de a patra poruncă a Legii celei veşnice a lui Dumnezeu. Includerea ei în această avertizare finală confirmă preocuparea specială a lui Dumnezeu de a restaura, înainte de revenirea Sa, Sabatul Său, în mare măsură uitat.

Vestirea acestei solii va grăbi un conflict care va cuprinde întreaga lume. Problema centrală va fi ascultarea de Legea lui Dumnezeu şi păzirea Sabatului. În faţa acestui conflict, fiecare va trebui să hotărască dacă va păstra poruncile lui Dumnezeu sau pe acelea ale oamenilor. Această solie va produce un popor care păzeşte poruncile lui Dumnezeu şi care are credinţa lui Isus. Aceia care o vor respinge vor primi, în final, semnul fiarei (Apoc. 14, 9. 12; vezi cap. 12 al acestei cărţi).

Pentru a îndeplini cu succes această misiune de glorificare a Legii lui Dumnezeu şi a onora Sabatul Său neglijat, poporul lui Dumnezeu trebuie să dea un exemplu de păzire statornică şi plină de iubire a Sabatului.

Etimologia: cuvantul “sabat”

Vine din limba ebraica, insemnand zi de odihna. La evrei, ziua a saptea era singura zi care purta un nume. Toate celelalte zile erau identificate prin ziua intai, ziua a doua, ziua a treia, etc.

Expresii sub care apare sabatul in Biblie: 1) Sabat (Exod 16, 23); 1) Ziua sabatului (Exod 35, 3); 3) Ziua a saptea (Exod 35,2); 4) Sabatele Mele (Exod 31,13); 5) Sabatul Domnului (Levitic 23,3); 6) Ziua Mea cea sfanta (Isaia 58,13); 7) Ziua Domnului (Apocalipsa 1,10

Porunca a patra este sigiliul lui Dumnezeu

semn prin care noi recunoaştem suveranitatea Lui ca Împărat şi Creator.

Porunca Sabatului funcţionează ca un sigiliu asupra Legii lui Dumnezeu. În general, sigiliile conţin trei elemente: numele deţinătorului sigiliului, titlul sau calitatea sa şi jurisdicţia sau domeniul autorităţii sale. Sigiliile oficiale sînt folosite pentru a legaliza documente de mare importanţă. Documentul preia autoritatea oficialităţii al cărei sigiliu este pus pe el. Sigiliul atestă faptul că oficialitatea în persoană aprobă acest document şi că toată puterea funcţiei sale se află în spatele lui.

Dintre Cele Zece Porunci, porunca Sabatului este aceea care conţine elementele vitale ale unui sigiliu. Ea este singura dintre cele zece care identifică pe adevăratul Dumnezeu, dînd numele Său: „Domnul Dumnezeul tău"; titlul Său: Cel care a făcut, Creatorul, şi teritoriul Său: „cerurile şi pămîntul" (Exod. 20, 10- 11). Deoarece numai porunca a patra arată prin a cui autoritate au fost date Cele Zece Porunci, ea conţine astfel „sigiliul lui Dumnezeu", pus asupra Legii Sale, ca o dovadă a autenticităţii sale şi a caracterului Sau.

Au tinut Adam si Eva sambata?

MARCU 2;27 Şi le zicea lor: Sâmbăta a fost făcuta pentru om, iar nu omul pentru sâmbătă.

Doua cuvinte importante pe care le spune Domnul Isus; FACUT / OM

FACUT- Cand a fost creata(facuta) ziua a saptea,sambata? Facerea 2;2-3

OM- Cand a creat Dumnezeu pe om?(nu evreu,iudeu)cand Dumnezeu a creat omul nu era nici evrei,iudeu,,etc ci era OM. Facerea1;26.

DECI EA,SAMBATA,A FOST FACUTA DE CAND? DE LA INCEPUT.

PENTRU CINE A FOST FACUTA SAMBATA? ISUS SPUNE; OM. DECI ADAM SI EVA AU TINUT SABATUL FIINDA ISUS SPUNE CA A FOST FACUTA PENTRU OM. SI CAND SAMBATA A FOST FACUTA PENTRU OM NU EXISTAU NICI EVREI SAU IUDEI CI ERA ADA SI EVA, EI NU ERA NICI EVREI NICI IUDEI.

EVREIi,IUDEIi....AU APARUT DUPA MAI BINE DE 2000 DE ANI.

Fiindca Domnul Isus a spus ca sambata a fost facuta pentru om, ne duce la FACERE pentru ca atunci a fost facuta sambata, dupa aceea spune OM, este clar deci ca sambata s-a lasat ca zi sfanta nu doar pentru evrei,iudei ci de la facerea omului.Facerea1;26

Am vorbit de legea lui Dumnezeu, sa le cercetam impreuna. Le voi citi pe scurt si, daca le credeti, daca socotiti ca sunt bune si trebuie pazite, ridicati mana.

1. Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.

2. Sa nu-ti faci chip cioplit, nici vre o infatisare a lucrurilor si sa nu te inchini inaintea lor.

3. Sa nu iei in desrt Numele Domnului, Dumnezeului tau.

5. Cinsteste pe tatal si pe mama ta.

6. Sa nu ucizi

7. Sa nu comiti adulter

8. Sa nu furi.

9. Sa nu marturisesti stramb.

10.Sa nu poftesti.

Se pare ca toti ati ridicat mana pentru fiecare porunca. Suntem de accord cu toate, nu-i asa? Cineva m-a interupt si mi-a zis ca o porunca lipseste. Am uitat una? Care? Porunca a patra? Sa vedem ce spune. “Adu-ti aminte de ziua de odihna (“de ziua de Sabat” –trd. engleza), ca s-o sfintesti. Sa lucrezi sase zile si sa-ti faci lucrul tau. Dar ziua a SAPTEA (nu a intaia) este ziua de odihna inchinata Domnului, Dumnezeului tau: sa nu faci nici o lucrare in ea, nici tu, nici fiul tau, nici fiica ta, nici robul tau, nici roaba ta, nici vita ta, nici strainul care este in casa ta. Caci in sase zile a facut Domnul cerurile, pamantul si marea si tot ce este in ele, iar in ziua a saptea S-a odihnit: de aceea a binecuvantat Domnul ziua de odihna si a sfintit-o.” Exodul 20:8-11.

Singura porunca pe care am uitat-o spune: “Adu-ti aminte.” E ciudat, dar aceasta este singura porunca pe care Bisericile au uitat-o. Dumnezeu spune ca trebuie sa ne-o amintim.

Cum ştim că sâmbăta este ziua a şaptea a săptămânii acum? N-a fost schimbat calendarul, sau nu s-a pierdut timp?

Calendarul nostru este în esenţă acelaşi calendar roman folosit pe vremea când Isus a trăit pe pământ. Evreii numeau zilele după număr, aşa cum făcuse şi Dumnezeu la creaţiune: "ziua întâi, ziua a doua", etc... Romanii au dat numele zeilor lor planetari zilelor săptămânii. Ziua întâi a săptămânii au închinat-o soarelui, a doua lunii, a treia lui Marte, a patra lui Mercur, a cincea lui Jupiter, a şasea lui Venus, a şaptea lui Saturn. Observaţi cum, în afară de prima zi a săptămânii şi de a şaptea, toate celelalte nume apar evidente în limba română. În alte limbi, toate cele şapte nume de zei sunt prezente.

Calendarul nostru a fost schimbat odată din timpul lui Hristos. În 1582, calendarul gregorian a înlocuit calendarul iulian. Iulius Caesar îşi fixase calendarul său pe baza anului de 365 şi 1/4de zile. De fapt, fracţiunea este cu puţin mai mică de 1/4 de zi, destul totuşi ca până în secolul al şaisprezecelea să fi făcut o diferenţă de zece zile, când Papa Grigore a găsit de cuviinţă să aducă înapoi calendarul, în armonie cu soarele. El a lăsat ciclul săptămânal neatins, schimbând numai data din calendar. Aşa s-a făcut că vineri 15 octombrie 1582 a venit după joi, 4 octombrie. Ca să prevină apariţia din nou a aceleiaşi probleme, s-a hotărât ca anii divizibili prin 100-1800, 1900, etc... să nu fie socotiţi ca ani bisecţi dacă nu sunt şi divizibili prin 400. (În felul acesta, anul 2000 va fi un an de 366 de zile). Istoricii se referă la calendarul iulian ca la "stilul vechi" şi la calendarul gregorian ca la "stilul nou". Cu ocazia schimbării, după cum am văzut, SECVENŢA ZILELOR SĂPTĂMÂNII A RĂMAS NESCHIMBATA.

La creaţiune, Isus a stabilit săptămâna de şapte zile, numărând zilele (Vezi Geneza 1). Când a venit pe pământ, cu siguranţă că ar fi corectat orice eroare care s-ar fi strecurat în ciclul săptămânal. Dar Sabatul care a urmat morţii Lui era "Sabatul după Lege" Luca 23.56. Ucenicii lui Isus au ţinut Sabatul cu credincioşie.

Ciclul săptămânii în calendarul evreesc nu s-a întrerupt, nici schimbat niciodată prin secole. Evreii încă îşi ţin sărbătorile lor anuale şi Sabatele săptămânale, potrivit cu calendarul lor lunar-solar pe care îl publică. El se armonizează perfect cu calendarul gregorian în privinţa ciclului săptămânal. Tot aşa se armonizează calendarul musulman şi cel coptic (Copţii sunt o sectă creştină din deşerturile Egiptului care a trăit izolată de restul lumii creştine).

Aşa că, vrei să ştii dacă este corect calendarul pe care îl ai, compară-l cu calendarul evreilor, musulmanilor şi copţilor. Acordul este perfect, duminica este prima zi a săptămânii şi sâmbăta este a şaptea.

Prin calcule matematice, astronomii moderni sunt în măsură să socotească timpul dinainte sau care urmează. Ei nu au detectat nicio schimbare în ciclul săptămânii. Dr. James Robertson, de la Observatorul Naval al Statelor Unite, a făcut următoarea declaraţie în 1932, ca răspuns la o scrisoare de investigaţie:

"Am avut ocazia să cercetăm rezultatele lucrărilor specialiştilor în cronologie şi n-am găsit pe niciuna dintre ele care să fi avut vreodată cea mai uşoară îndoială despre continuitatea ciclului săptămânii începând cu mult înainte de era creştină... Nu a fost nicio schimbare în calendarul nostru în secolele trecute care să fi afectat în vreun fel ciclul săptămânii".

Adu-ţi aminte, Dumnezeu se uită în inima ta chiar acum, când studiezi lecţia aceasta. Îl iubeşti destul de sincer ca să asculţi de El?

Nu putem spune cu certitudine care e ziua a şaptea?

Acestă eroare a făcut pe mulţi să se simte bine neascultând de porunca a patra. Doar că nu e adevărat. Iată patru dovezi pozitive care identifică adevăratul Sabat astăzi::

1-Potrivit Scripturii, Hristos a murit vineri şi a înviat duminică, în prima zi a săptămânii.

Practic toate bisericile recunosc faptul acesta sărbătorind Duminica Paştelui şi Vinerea Mare. Iată şi evidenţa biblică:"Omul acesta s-a dus la Pilat, şi a cerut trupul lui Isus. L-a dat jos de pe cruce, L-a înfăşurat într-o pânză de in, şi L-a pus într-un mormânt nou, săpat în piatră, în care nu mai fusese pus nimeni. Era ziua Pregătirii, şi începea ziua Sabatului" (Luca 23:52-54).

Aceasta este dovada că Isus a murit în ziua dinanitea Sabatului. Era numită "ziua pregătirii" pantru că era timpul în care se pregăteau pentru Sabat. Să citim următoarele versete: "Femeile, care veniseră cu Isus din Galilea, au însoţit pe Iosif; au văzut mormântul şi felul cum a fost pus trupul lui Isus în el, s-au întors, şi au pregătit miresme şi miruri. Apoi, în ziua Sabatului, s-au odihnit, după Lege" (vers.55,56).

Notaţi, vă rog, că femeile s-au odihnit în Sabat "după lege". Porunca spune, " Ziua a şaptea este Sabatul," deci noi ştim că ele păzeau sâmbăta. Iar versetul următor spune, "În ziua întâi a săptămânii, femeile acestea, şi altele împreună cu ele, au venit la mormânt dis-de-dimineaţă, şi au adus miresmele, pe care le pregătiseră. Au găsit piatra răsturnată de pe mormânt" (Luca 24:1,2).

Aceste trei zile consecutive sunt descrise atât de clar pentru noi. El a murit vineri, în ziua pregătirii, în mod obişnuit numită Vinerea Mare. S-a odihnit în mormânt în ziua a şaptea, Sâmbătă, "după Lege. Aceasta a fost sâmbătă. Apoi duminică, în prima zi a săptămânii, Duminica Paştelui pentru mulţi, Isus S-a sculat din mormânt.

Orice persoană care poate stabili când e Vinerea Mare sau Duminica Paştelui nu va avea absolut nici o problemă să descopere adevăratul Sabat.

2- Calendarul nu a fost schimbat într-un mod care să afecteze zilele săptămânii.

Putem spune cu certitudine că ziua a şaptea astăzi este aceeaşi zi pe care a păzit-o Isus când era pe pământ. Papa Grigore XIII a făcut o schimbare a calendarului în 1582, dar aceasta nu interferează ciclul săptămânal. Calendarul nostru gregorian a fost numit după numele lui, după această mică schimbare în 1582.

Ce a făcut Papa Grigore calendarului? Înainte de 1582, exista calendarul iulian, care a fost stabilit de Iulius Cezar cam pe la anul 46 e.n. şi numit după numele lui. Dar calendarul iulian calcula lungimea anului ca având 365 şi 1/4 zile, iar anul are de fapt 11 minute mai puţin. Aceste 11 minute s-au acumulat şi pe la 1582, calendarul era cu 10 zile diferit de sistemul solar. Grigore, a sărit pur şi simplu peste aceste zece zile în numărarea calendarului. Era joi, 4 octombrie 1582, şi ziua următoare, vineri ar fi trebuit să fie 5 octombrie. dar Grigore a declarat-o 15 octombrie, exact cele zece zile necesare calendarului pentru a fi în armonie cu sistemul solar. Sunt zilele săptămânii confuze? Nicidecum. Dupa joi încă urmează vineri şi după vineri e încă sâmbătă. Este aceeaşi zi a şaptea şi ciclul săptămânii nu a fost schimbat în vreun fel. Când ţinem ziua a şaptea, sâmbăta, păzim aceeaşi zi pe care a păzit-o Isus, iar El a făcut aceasta în fiecare săptămână după cum scrie în Luca 4:16.

3.-A treia dovadă despre adevăratul Sabat e şi cea mai convingătoare. Evreii au păzit ziua a şaptea de pe vremea lui Avraam şi o păzesc şi astăzi.

Iată o întreagă naţiune - milioane de indivizi - care a socotit zilele cu meticulozitate, săptămână după săptămână, având calendar sau nu, timp de mii de ani. E posibil să se fi pierdut firul?

Imposibil. Dacă întreaga naţiune ar fi dormit 24 de ore în plus şi nimeni nu le-ar fi spus după aceea, doar astfel ar fi putut pierde o zi.

N-a existat nici o schimbare sau pierdere a Sabatului din Ziua în care a fost creat în Geneza. Originea săptămânii se găseşte în istoria creaţiunii. Nu există nici o explicaţie ştiinţifică sau astronomică pentru măsurarea timpului în cicluri de şapte zile. Este un aranjament arbritrar al lui Dumnezeu şi a fost păstrat în chip miraculos pentru un singur motiv- pentru că Sabatul cel sfânt ne îndreaptă către puterea creatoare a lui Dumnezeu. Este un semn al suveranităţii Sale asupra lumii şi vieţii umane; un semn al creaţiunii şi răscumpărării.

Nu este acesta motivul pentru care Dumnezeu va păstra Sabatul de-a lungul veşniciei? Citim în Isaia 66:22,23: "Căci după cum cerurile cele noi, şi pământul cel nou, pe care le voi face, vor dăinui înaintea Mea - zice Domnul - aşa va dăinui şi sămânţa voastră şi numele vostru. În fiecare lună nouă şi în fiecare Sabat va veni orice făptură să se închine înaintea Mea, - zice Domnul.”

Sabatul este atât de preţios pentru Dumnezeu încât El va cere poporului Său să-l păzească în coninuare pe noul pământ. Dacă este atât de preţios pentru EL, nu ar trebui să fie preţios şi pentru noi? Dacă îl vom păzi pe noul pământ, nu ar trebui să-l păzim şi acum?

Într-o epocă a dumnezeilor falşi, a evoluţiei ateiste şi a tradiţiilor oamenilor, lumea are nevoie de Sabat mai mult decât oricând ca un test al loialităţii noastre faţă de marele Dumnezeu -Creator şi ca semn al sfinţirii noastre prin puterea Sa.

4-Dovada a patra constă în faptul că mai mult de o sută de limbi ale pământului folosesc cuvântul "Sabat" pentru Sâmbătă.

De exemplu, cuvântul spaniol pentru sâmbătă este “Sabado,” însemnând Sabat. Ce dovedeşte aceasta? Aceasta dovedeşte că la originea acestor limbi, cu mult, mult timp în urmă, Sâmbăta era recunoscută ca ziua Sabatului şi a fot denumită astfel ca zi a săptămânii.

Este Sabatul un memorial al eliberării din Egipt?

Această idee ciudată este inspirată de un singur text din Vechiul Testament şi este răstălmăcită, contrazicând multe declaraţii lămurite despre adevărata origine a Sabatului. Textul se găseşte în Deuteoronomul 5:14,15: "Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă a Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici măgarul tău, nici vreunul din dobitoacele tale, nici străinul care este în locurile tale, pentru ca şi robul şi roaba ta să se odihnească întocmai ca tine. Adu-ţi aminte că şi tu ai fost rob în ţara Egiptului, şi Domnul, Dumnezeul tău, te-a scos din ea cu mână tare şi cu braţ întins: de aceea ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, să ţii ziua de odihnă.”

Unii oameni deduc din acest text că Dumnezeu a dat Sabatul ca un memorial al Exodului din Egipt. Dar povestirea creerii Sabatului relatată în cartea Genezei (Geneza 2:1-3) precum şi formularea poruncii a patra de Dumnezeu Însuşi (Exodul 20:11) ne descoperă Sabatul ca un memorial al creatiunii.

Cheia înţelegerii acestor două versete se găseşte în cuvântul "rob". Dumnezeu spune " Adu-ţi aminte că şi tu ai fost rob în ţara Egiptului." Şi în propoziţia anterioară El le reaminteşte " pentru ca şi robul şi roaba ta să se odihnească întocmai ca tine". Cu alte cuvinte, experienţe lor în Egipt ca robi ar trebuiau să le amintească să se poarte corect cu robii lor asigurându-le odihna Sabatului.

În mod asemănător Dumnezeu le-a poruncit: "Dacă un străin vine să locuiască împreună cu voi în ţara voastră, să nu-l asupriţi... căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului." (Leviticul 19:33,34).

Nu era neobişnuit la Dumnezeu să revină mereu la eliberarea din Egipt încurajare pentru a asculta de alte porunci. În Deuteronomul 24:17,18 Dumnezeu spune:"Să nu te atingi de dreptul străinului şi al orfanului, şi să nu iei zălog haina văduvei... ai fost rob în Egipt, şi că Domnul, Dumnezeul tău, te-a răscumpărat de acolo; de aceea îţi dau aceste porunci ca să le împlineşti."

Nici porunca de a fi drept nici cea de a păzi Sabatul nu au fost date pentru a comemora Exodul, ci Dumnezeu le-a spus că bunătatea Sa prin eliberarea din captivitate consituiau un puternic motiv suplimentar de a se purta amabil cu robii lor în Sabat şi a trata corect străinii şi văduvele.

Dumnezeu le vorbeşte în acelaşi fel în Leviticul 11:45: "Căci Eu sunt Domnul, care v-am scos din ţara Egiptului ...şi să fiţi sfinţi." Cu siguranţă nimeni nu va suţine că sfinţenia nu a existat înainte de Exodul, sau că ar fi limitată numai la evrei, ca să comemoreze eilberarea lor.

17 comentarii:

Anonim18 august 2011 la 07:50
Problema SABATULUI este o tampenie ... uite ce zice Iisus: "Sambata a fost facuta pentru om, iar nu omul pentru sambata, astfel ca Fiul Omului este Domn si al sambetei" (Marcu, 2, 27-28). ... nu va place Biblia? Na DEX :))

DUMÍNICĂ ~ci f. A șaptea zi a săptămânii. /<lat. [dies]dominica

Dies Dominica = ziua Domnului ....

Daca tot tineti la legamantul acesta din Vechiul Testament ... de ce nu-l tineti si pe cel cu taierea imprejur ... ca si acela este un legamant al LUI cu poporul ales???
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Anonim10 noiembrie 2011 la 19:14
pt.anonim- STII CE SPUI? UITATE MAI BINE.
"Sambata a fost facuta pentru om, iar nu omul pentru sambata, astfel ca Fiul Omului este Domn si al sambetei" (Marcu, 2, 27-28) Isus spune aceasta celor care facuse o povara sabatul pt. om cu tot felul de restrictii, de aceea Isus spune ca sambata a fost facuta pt. om nu ca aceasta sa fie o povara pt. om, de ex, cauta in biblie sa vezi unde cea mai grea povara data de farisei era aceea de a nu ajutora un bolnav in ziua sambetei, dar Isus a eliminat aceasta povara data de farisei...

Dar ce zici unde spune astfel ca Fiul Omului este Domn si al sambetei" DECI ISUS ESTE A SAMBETEI, DECI NU ESTE CONTRA ACESTEI ZILE, TU DE CE ESTI? Dar de ce spune Isus aceasta? ne arata noua(lor) ca El nu este contra acestei zile, DAR IATA CAS UNII CA DA.

CAT DESPRE--Dies Dominica = ziua Domnului ..aceasta denumire a dat.o omul, nici vorba de Isus, sau mai bine zis, IN BIBLIE NU EXISTA SCRIS ASA CUM SPUI .

SPUI;Daca tot tineti la legamantul acesta din Vechiul Testament de ce nu-l tineti si pe cel cu taierea imprejur...DAI DE INTELES CA POT SA FUR, MINT,UCIDE..ETC..ELE TOT IN VECHIUL TESTAMENT SUNT.

OMULE, CAT DESPRE TAIEREA IMPREJUR...SPUNE CLAR IN NOUL TESTAMENT,PAVEL O SPUNE, CA TAIEREA IMPREJUR NU MAI ESTE IMPORTANTA, CI PAZIREA PORUNCILOR....DECI? ???
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Anonim10 noiembrie 2011 la 19:23
-Corinteni-7-19.Tăierea împrejur nu este nimic; şi netăierea împrejur nu este nimic, ci paza poruncilor lui Dumnezeu.
http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=12&cap=7

Care era cea mai grea porunca in ziua sambetei data de farisei in care Domnul Isus a eliminat?
Luca 13:14,15,16. Iar mai-marele sinagogii, maniindu-se ca Isus a vindecat-o sambata, raspunzand, zicea multimii; sase zile sunt in care trebuie sa se lucreze; venind deci intracestea, vindecati-va, dar nu in ziua sambetei. Iar Domnul i-a raspuns si a zis: Fatarnicilor. Fiecare dintre voi nu dezleaga, oare, sambata, boul sau, sau asinul de la iesle, si nu-l duce sa-l adape?.
Porunca fariseilor era aceea de nu a ajutora o persoana bolnava in ziua sambetei, in schimb boul, asinul se putea lua din iesle pt. a-l duce sa-l adape. Domnul Isus nu numai ca a spus ca este Domnul Sabatului, dar ne-a si invatat cum trebuie tinut sabatul. Mai-marele sinagogii le cerea;... sase zile sunt in care trebuie sa se lucreze; venind deci intracestea, vindecati-va, dar nu in ziua sambetei. Sase zile omul putea avea parte de ingrijiri medicale, in ziua sambetei nu, aceasta era o porunca a fariseilor de care Domnul Isus a dezlegat,elimitat...
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Unknown12 august 2013 la 21:44
Ma numesc Sergio si sunt baptist, dar vreau sa te felicit pentru acest articol, e minunat. Foarte bine documentat si argumentat Biblic. Sunt intristat de atitudinea Anonimului cu "tampenie" si cuvintele lui aruncate cu dispret, e plin de ravna fara pricepere. Cu siguranta e baptist, penticostal sau crestin dupa evanghelie, imi cer iertare pentru el. Defapt nu numai el, sunt multi pastori care se feresc de subiectul Sabatului cand e vorba de al predica in biserica, pentru ca stiu, ca nu au argumente. Spre fericire in Romania sunt 2 zile de odihna pe saptamana si multe biserici, inclusiv a mea (Metanoia) au 2 servicii pe saptamana, Sambata si Duminica, asa ca cei ce vor, pot tine Sabatul cum trebue. Eu personal am multi prieteni Adventisti, si recunosc ca am ce invata de la ei, (bineinteles au si ei problemele lor, cum si noi le avem pe ale noastre) dar in subiectul Sabatului au Mare Dreptate. Nu exista nici un verset in Biblie in baza carui ziua de Sabat (ziua cand s-a odihnit Dumnezeu dupa Creatie, ziua ce a fost sfintita inainte de Avraam, Moise sau Lege) sa fie inlocuita cu Duminica, prima zi al creatiei.

Dragi frati: baptisti, pendicostali si crestini dupa evanghelie, va indemn "cercetati scripturile, ca prin ele vreti sa aveti viata vesnica" nu fiti mandri, fiti ca Berieni, verificati daca ceea ce vi se predica este corect.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Unknown27 august 2014 la 01:49
http://www.caleacrestina.ro/index.php/adventist/488-care-este-ziua-de-odihna
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Unknown13 mai 2015 la 09:28
Arata-mi unde numeste CREATORUL zilele saptamanii asa cum le numiti voi
A stiu Moisés care este ziua de shabbat ? Daca raspunsul este DA voi dece nu tinteti aceeasi zi de shabbat cu cea pe care a tinut - o si Moisés 😊 ?
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Unknown19 mai 2015 la 07:13
Sâmbăta actuală nu poate fi sabatul zilei a șaptea. Sâmbăta nu a fost pomenită în Scriptura veche, atunci nici nu erau zile planetare. Ziua de odihnă săptămânală, biblică, este calculată după calendarul lunar-solar. Ceea ce avem azi este o contrafacere din anul 1582, când s-a schimbat calendarul. Un creștin sincer trebuie să știe istoria calendarului. Până în anul 1582 sâmbăta a fost ziua întâia în calendar, deci nu a fost ziua a șaptea. Apoi precursorul calendarului gregorian a avut săptămâni variabile în care săptămâna a variat. Secole le rând săptămâna a fost de 8 zile, chiar și de 10 zile. Cum a fost pe acele calendare săptămâna cu sâmbăta pe locul 7. Biserica catolică recunoaște că ea a schimbat tipul de calendar și deci toți cei ce-i urmează trebuie să se închine ei. Ei recunosc că au schimbat nu doar ordinea zileleor, ci și tipul de calendar.
Calendarul lunar-solar este adevăratul calendarul pentru toată omenirea. Jehovah, Dumnezeu Însuși a stabilit, și l-a dat-o copiilor lui Israel când au ieșit din Egipt (Exodul 12: 1). Principiile calendarului sunt acțiunea ochestrată a soarelui, lunii și stelelor, numite special de YHWH (Dumnezeu) ca "semne pentru anotimpuri, și pentru zile, și ani" (Geneza 1:14. Cuvântul de sezoane aici este moadim , și literalmente mijloace "o întâlnire, o dată fixă sau anotimp, un festival, implicit, o adunare"; a se vedea Concordanța exhaustivă Strong ., # 4150). Astfel Jehovah, Dumnezeu a numit corpurile cerești pentru a determina "timpurile numite" de Sabat săptămânal și anual ! Zilele și festivalurile au fost destinate pentru toată omenirea, așa cum Sabatul săptămânal a fost hirotonisit pentru toată omenirea (Compară Geneza 2: 1-3; Marcu 2: 27-28)!. De asemenea, rețineți că "Sabatul" - care include și Sabatele anuale (Leviticul 23:32, 38-39) - au fost "făcute pentru om" (Marcu 2:27) - nu doar pentru poporul evreu! În Regatul lui Dumnezeu, toate neamurile vor respecta Sabatele anuale și săptămânale, în conformitate cu calendarul lunar-solar (Isaia 66:23), și merg până la Ierusalim pentru Sărbătoarea Corturilor (Zaharia 14: 16-19) și se închină, înaintea lui Dumnezeu Însuși.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Unknown19 mai 2015 la 07:15
Când israeliții au părăsit Egiptul după 400 + de ani, Dumnezeu a trebuit să restabilească calendarul lor. Ei au pierdut calendarul, precum și Sabatul în timpul înrobirii lor. Calendarul lui Dumnezeu reluat cu ei a fost mai mult ca sigur același calendar de la creație. Știm din scrierile lui Ellen White că Adam, Avraam și Noe, etc au ținut Sabatul creației. Întrebarea este ce calendar au folosit? Pur și simplu, calendarul a fost determina de corpurile cerești; soarele, luna și stelele. (Vezi Geneza 1) În momentul Exodului, aproximativ 1446 î.Hr., nu a existat nici calendar roman, și nu a existat nici șapte zile pe săptămână așa cum știm astăzi. Deci, trebuie să punem întrebarea: în cazul în care ziua a 7-a a Sabatului a fost pe un sistem calendaristic diferit decât astăzi, care a fost acel sistem calendaristic, și modul în care a fost evidențiată ziua a 7 –a de Sabat.

Timpul este sub controlul direct lui YHWH ( Dumnezeu), ceea ce înseamnă că și toate legile naturale , de asemenea, sunt desfășurate la comanda Lui?
Calendarul roman a apărut aproximativ la 700 de ani după ce copiii lui Israel au ieșit din Egipt. Unii spun înregistrări 753 BC; unii spun 738 î.Hr. Dacă veți face un scurt studiu al sistemului calendarului roman, veți găsi că, primul calendarul roman a fost lunar în natură. Acesta a fost similar cu calendarul israeliților si a fost determinat de lună și soare.
Calendarul din 60 î.Hr. chiar înainte de reforma lui Julian a fost de 304 zile în lungime și avea doar 10 luni, și a început în ceea ce este acum luna martie. Calendarul roman în acest moment a avut săptămâna de opt zile, nu ciclu de 7 zile, și cu siguranță a- 7-a zi nu a fost o zi de Sabat a zilei a-7-a.
Calendarul roman iulian a fost implementat în anul 46 sau 45 BC. Aceasta a fost prima mișcare a calendarului roman. Acesta a fost creat la recomandarea lui Sosigenes, creatorul calendarului iulian, pentru a elimina calendarul bazat pe lună. Tensiunile au crescut între romani și evrei, și calcularea calendarul evreiesc a fost scos în afara legii. Păstrați în minte nu există încă o săptămână de 7 zile la acest moment (așa cum o știm astăzi). Deci, în acest caz care a fost identitatea zilei a 7-a de Sabat?

Desenul de mai sus a unui calendar a fost găsit la Băile lui Titus (construit 79 AD - 81) și prevede o dovadă în plus că nici Sabatul biblic, nici ziua învierii lui Hristos nu poate fi vreodată găsite folosind calendarul iulian. Cercul central conține 12 semne ale zodiacului, corespunzător celor 12 luni ale anului. Cifrele romane în coloanele din stânga și din dreapta indică zilele lunare. Peste partea de sus a calendarului apar șapte zei planetari a romanilor păgâni. Sâmbătă, (sau ziua lui Saturn), a fost prima zi a săptămânii, nu a șaptea.

Isus a criticat liderii evrei de multe lucruri în timpul slujirii sale, mai ales având de a face cu interpretarea legii. Dar El nu i-a criticat de păstrarea Sabatului greșit, pe care El cu siguranță ar fi făcut-o dacă era necesar. Deci, ce calendar au folosit ei pentru a indica a- 7-a zi de Sabat? Ce Sabat au observat ei? Istoria ne arată că nu a existat nici o săptămână de 7 zile cu o zi de sâmbătă ca a 7-a zi de Sabat stabilită pe calendarul roman.
Șapte zile pe săptămână nu a fost pus pe deplin în aplicare până în 321 d.Hr., când a fost făcută legea de Constantin. Iată dilema: a 7-a zi, Sabatul "magic", aliniat cu calendarul roman în acest moment! Cum s-a făcut transferul de pe calendarul luni-lunar la cel solar? În cazul în care nu exista calendarul roman la acel moment, când putea fi identificat în calendarul roman?
Dacă studiem istoria calendarului roman, veți vedea cu ușurință că este foarte improbabil, mai probabil imposibil, că nu a existat în nici un fel original a -7-a zi de Sabat, pe calendarul roman. Nu ar fi fost în armonie cu Biblia.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Unknown19 mai 2015 la 07:22
Linia Internațională de schimbare a datei

Dacă am fi sinceri nu am fi ignoranți. Care sabat este adevărat, cel de la vest sau de la est de meridianul 180, de schimbare a datei? Meridianul 180 este meridianul de schimbare a datei. Dar de ce doar de o parte și alta a acestui meridian sunt două zile diferite?? La restul de meridiane este aceeași dată calendaristică și între 2 meridiane succesive este o diferență de 1 oră, doar la meridianul 180 este diferența de dată diferită.
Acest meridian merge mai mult prin Oceanul Pacific dar atinge și câteva țări de pe uscat. Dacă ați dori cu adevărat să știți ziua de odihnă, chiar și numai acest fenomen (existent doar din 1884) v-ar fi fost suficient ca să vedeți că nici sâmbăta și nici duminica actuală din calendarul Gregorian nu este adevărata zi a șaptea din săptămâna biblică. Oare copiii lui Noe după ce au coborât din arcă și s-au întâlnit după mii de ani de o parte și alta a meridianului 180, aveau zile diferite de închinare???
Mutarea Dateline Internaţional la Ierusalim, nu ar putea schimba ordinea de zi din ciclul săptămânal. Acest lucru ar arunca Ierusalimul în tulburări incredibile! Imaginaţi-vă agitaţia de la apus, în Ierusalim. Pe partea de vest a IDL ar începe Sabatul, în timp ce pe partea de est a liniei va începe vineri. Partea de vest a Ierusalimului ar putea călători în partea de est şi să desfăşoare activități ca de obicei. De asemenea, după 24 de ore mai tarziu, sambata seara ar merge în partea de vest a Ierusalimului, în timp ce Sabatul începe în partea de est. Evreii ar putea călători în partea de vest şi afacerile ar putea merge ca de obicei.

Aceasta poate fi posibil pentru cei care doresc două zile de Sabat, sa treaca de la vest la est, şi să înceapă Shabatul din nou. Cei care doriţi să săriţi peste aproape toate Sabatele ați putea traversa strada principală de la est la vest şi să meargeți de la apus la apus vineri.
Dar adevărata IDL este cea dată de soare ochestrat de lună, nu cea impusă de om, conform Geneza 1:14. Dumnezeu a zis: „Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate vremurile, zilele şi anii;
Psalmi 104:19 El a făcut luna ca să arate vremurile; soarele ştie când trebuie să apună.
Deci este clar că vremea închinării „moed”, unde intră și sabatul adevărat, e marcat de lună și soare, împreună, nu doar de soare ca în calendarul actual.

RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Unknown19 mai 2015 la 07:24
Linia Internațională de schimbare a datei

Dacă am fi sinceri nu am fi ignoranți. Care sabat este adevărat, cel de la vest sau de la est de meridianul 180, de schimbare a datei? Meridianul 180 este meridianul de schimbare a datei. Dar de ce doar de o parte și alta a acestui meridian sunt două zile diferite?? La restul de meridiane este aceeași dată calendaristică și între 2 meridiane succesive este o diferență de 1 oră, doar la meridianul 180 este diferența de dată diferită.
Acest meridian merge mai mult prin Oceanul Pacific dar atinge și câteva țări de pe uscat. Dacă ați dori cu adevărat să știți ziua de odihnă, chiar și numai acest fenomen (existent doar din 1884) v-ar fi fost suficient ca să vedeți că nici sâmbăta și nici duminica actuală din calendarul Gregorian nu este adevărata zi a șaptea din săptămâna biblică. Oare copiii lui Noe după ce au coborât din arcă și s-au întâlnit după mii de ani de o parte și alta a meridianului 180, aveau zile diferite de închinare???
Mutarea Dateline Internaţional la Ierusalim, nu ar putea schimba ordinea de zi din ciclul săptămânal. Acest lucru ar arunca Ierusalimul în tulburări incredibile! Imaginaţi-vă agitaţia de la apus, în Ierusalim. Pe partea de vest a IDL ar începe Sabatul, în timp ce pe partea de est a liniei va începe vineri. Partea de vest a Ierusalimului ar putea călători în partea de est şi să desfăşoare activități ca de obicei. De asemenea, după 24 de ore mai tarziu, sambata seara ar merge în partea de vest a Ierusalimului, în timp ce Sabatul începe în partea de est. Evreii ar putea călători în partea de vest şi afacerile ar putea merge ca de obicei.

Aceasta poate fi posibil pentru cei care doresc două zile de Sabat, sa treaca de la vest la est, şi să înceapă Shabatul din nou. Cei care doriţi să săriţi peste aproape toate Sabatele ați putea traversa strada principală de la est la vest şi să meargeți de la apus la apus vineri.
Dar adevărata IDL este cea dată de soare ochestrat de lună, nu cea impusă de om, conform Geneza 1:14. Dumnezeu a zis: „Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate vremurile, zilele şi anii;
Psalmi 104:19 El a făcut luna ca să arate vremurile; soarele ştie când trebuie să apună.
Deci este clar că vremea închinării „moed”, unde intră și sabatul adevărat, e marcat de lună și soare, împreună, nu doar de soare ca în calendarul actual.

RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Unknown19 mai 2015 la 07:25
Când israeliții au părăsit Egiptul după 400 + de ani, Dumnezeu a trebuit să restabilească calendarul lor. Ei au pierdut calendarul, precum și Sabatul în timpul înrobirii lor. Calendarul lui Dumnezeu reluat cu ei a fost mai mult ca sigur același calendar de la creație. Știm din scrierile lui Ellen White că Adam, Avraam și Noe, etc au ținut Sabatul creației. Întrebarea este ce calendar au folosit? Pur și simplu, calendarul a fost determina de corpurile cerești; soarele, luna și stelele. (Vezi Geneza 1) În momentul Exodului, aproximativ 1446 î.Hr., nu a existat nici calendar roman, și nu a existat nici șapte zile pe săptămână așa cum știm astăzi. Deci, trebuie să punem întrebarea: în cazul în care ziua a 7-a a Sabatului a fost pe un sistem calendaristic diferit decât astăzi, care a fost acel sistem calendaristic, și modul în care a fost evidențiată ziua a 7 –a de Sabat.

Timpul este sub controlul direct lui YHWH ( Dumnezeu), ceea ce înseamnă că și toate legile naturale , de asemenea, sunt desfășurate la comanda Lui?
Calendarul roman a apărut aproximativ la 700 de ani după ce copiii lui Israel au ieșit din Egipt. Unii spun înregistrări 753 BC; unii spun 738 î.Hr. Dacă veți face un scurt studiu al sistemului calendarului roman, veți găsi că, primul calendarul roman a fost lunar în natură. Acesta a fost similar cu calendarul israeliților si a fost determinat de lună și soare.
Calendarul din 60 î.Hr. chiar înainte de reforma lui Julian a fost de 304 zile în lungime și avea doar 10 luni, și a început în ceea ce este acum luna martie. Calendarul roman în acest moment a avut săptămâna de opt zile, nu ciclu de 7 zile, și cu siguranță a- 7-a zi nu a fost o zi de Sabat a zilei a-7-a.
Calendarul roman iulian a fost implementat în anul 46 sau 45 BC. Aceasta a fost prima mișcare a calendarului roman. Acesta a fost creat la recomandarea lui Sosigenes, creatorul calendarului iulian, pentru a elimina calendarul bazat pe lună. Tensiunile au crescut între romani și evrei, și calcularea calendarul evreiesc a fost scos în afara legii. Păstrați în minte nu există încă o săptămână de 7 zile la acest moment (așa cum o știm astăzi). Deci, în acest caz care a fost identitatea zilei a 7-a de Sabat?

Desenul de mai sus a unui calendar a fost găsit la Băile lui Titus (construit 79 AD - 81) și prevede o dovadă în plus că nici Sabatul biblic, nici ziua învierii lui Hristos nu poate fi vreodată găsite folosind calendarul iulian. Cercul central conține 12 semne ale zodiacului, corespunzător celor 12 luni ale anului. Cifrele romane în coloanele din stânga și din dreapta indică zilele lunare. Peste partea de sus a calendarului apar șapte zei planetari a romanilor păgâni. Sâmbătă, (sau ziua lui Saturn), a fost prima zi a săptămânii, nu a șaptea.

Isus a criticat liderii evrei de multe lucruri în timpul slujirii sale, mai ales având de a face cu interpretarea legii. Dar El nu i-a criticat de păstrarea Sabatului greșit, pe care El cu siguranță ar fi făcut-o dacă era necesar. Deci, ce calendar au folosit ei pentru a indica a- 7-a zi de Sabat? Ce Sabat au observat ei? Istoria ne arată că nu a existat nici o săptămână de 7 zile cu o zi de sâmbătă ca a 7-a zi de Sabat stabilită pe calendarul roman.
Șapte zile pe săptămână nu a fost pus pe deplin în aplicare până în 321 d.Hr., când a fost făcută legea de Constantin. Iată dilema: a 7-a zi, Sabatul "magic", aliniat cu calendarul roman în acest moment! Cum s-a făcut transferul de pe calendarul luni-lunar la cel solar? În cazul în care nu exista calendarul roman la acel moment, când putea fi identificat în calendarul roman?
Dacă studiem istoria calendarului roman, veți vedea cu ușurință că este foarte improbabil, mai probabil imposibil, că nu a existat în nici un fel original a -7-a zi de Sabat, pe calendarul roman. Nu ar fi fost în armonie cu Biblia.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Unknown19 mai 2015 la 07:25
Sâmbăta actuală nu poate fi sabatul zilei a șaptea. Sâmbăta nu a fost pomenită în Scriptura veche, atunci nici nu erau zile planetare. Ziua de odihnă săptămânală, biblică, este calculată după calendarul lunar-solar. Ceea ce avem azi este o contrafacere din anul 1582, când s-a schimbat calendarul. Un creștin sincer trebuie să știe istoria calendarului. Până în anul 1582 sâmbăta a fost ziua întâia în calendar, deci nu a fost ziua a șaptea. Apoi precursorul calendarului gregorian a avut săptămâni variabile în care săptămâna a variat. Secole le rând săptămâna a fost de 8 zile, chiar și de 10 zile. Cum a fost pe acele calendare săptămâna cu sâmbăta pe locul 7. Biserica catolică recunoaște că ea a schimbat tipul de calendar și deci toți cei ce-i urmează trebuie să se închine ei. Ei recunosc că au schimbat nu doar ordinea zileleor, ci și tipul de calendar.
Calendarul lunar-solar este adevăratul calendarul pentru toată omenirea. Jehovah, Dumnezeu Însuși a stabilit, și l-a dat-o copiilor lui Israel când au ieșit din Egipt (Exodul 12: 1). Principiile calendarului sunt acțiunea ochestrată a soarelui, lunii și stelelor, numite special de YHWH (Dumnezeu) ca "semne pentru anotimpuri, și pentru zile, și ani" (Geneza 1:14. Cuvântul de sezoane aici este moadim , și literalmente mijloace "o întâlnire, o dată fixă sau anotimp, un festival, implicit, o adunare"; a se vedea Concordanța exhaustivă Strong ., # 4150). Astfel Jehovah, Dumnezeu a numit corpurile cerești pentru a determina "timpurile numite" de Sabat săptămânal și anual ! Zilele și festivalurile au fost destinate pentru toată omenirea, așa cum Sabatul săptămânal a fost hirotonisit pentru toată omenirea (Compară Geneza 2: 1-3; Marcu 2: 27-28)!. De asemenea, rețineți că "Sabatul" - care include și Sabatele anuale (Leviticul 23:32, 38-39) - au fost "făcute pentru om" (Marcu 2:27) - nu doar pentru poporul evreu! În Regatul lui Dumnezeu, toate neamurile vor respecta Sabatele anuale și săptămânale, în conformitate cu calendarul lunar-solar (Isaia 66:23), și merg până la Ierusalim pentru Sărbătoarea Corturilor (Zaharia 14: 16-19) și se închină, înaintea lui Dumnezeu Însuși.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Ana23 august 2015 la 09:38
Sabat se numesc toate zilele de odihnă și la creațiune nu era sâmbăta. Calendarul de la creațiune ținea cont de Gen 1:14 și era lunar-solar.
Degeaba o dați că evreii au ținut corect sabatul că abia au ieșit din Egipt și nu mai știau cum se ține sabatul de aceea Moise îi instruiește în episodul cu mana. Apoi în plângerile lui Eremia și în Osea se spune că Dumnezeu a îngăduit să se uite sabatul. Dacă ar fi cum spuneți voi cu calendar solar și săptămâni perpetue, contrar bibliei, unde sunt dovedite săptămâni lunare, atunci cum puteți dovedi sabat pe 14 Nissan (în săptămâni perpetue e posibil asta). Știți ce era în 14 Nissan ?
În ziua a 10-a Nissan se aleg mieii, și dacă este sâmbăta???
Exodul 12:3 Vorbiţi întregii adunări a lui Israel şi spuneţi-i: „În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casă.
Abib 10, este ziua alegerii sau cumpărării mielului de Paște (se face comerț; până la Ierusalim era greu de dus mieii și porunca era expresă pe 10 Nissan, nu altă zi). Atunci dacă în 10 Nissan nu poate fi sabat, nu poate fi nici în data de 3, 17, 24 a lunii Nisan.
Poate fi ziua de 14 Nissan sabat săptămânal?
Abib 14 este întotdeauna o zi de pregătire pentru prima zi a Azimilor atât în Vechiul Testament cât și în Noul Testament (Exodul 12:3 ), deci se tăia mielul și evangheliile toate spun că 14 Nissan e zi de pregătire.
Leviticul 23:5 „ În luna întâia, în a patrusprezecea zi a lunii, între cele două seri, vor fi Paştele Domnului.
Ioan 19:31 De frică să nu rămână trupurile pe cruce în timpul Sabatului, căci era ziua Pregătirii şi ziua aceea de Sabat era o zi mare,…”
Ziua pregătirii nu poate fi sabat săptămânal.
Atunci dacă în 14 nu poate fi sabat, nu poate fi nici în data de 7, 21, 28 a lunii Nisan.

Saturday și Ziua Ispășirii
Dacă săptămânile sunt continue, deci sărbătorile se pot perturba: Ziua Ispășirii poate fi atunci și zi de pregătire (dacă cade vineri).Acest lucru este o imposibilitate biblică!!! În ambele sărbători este interzisă munca obișnuită și săptămâna biblică are sabat precedat de ziua de pregătire. Cum mai este posibil așa ceva? Iar Creatorul nu are două calendare.
Dacă Ziua Ispășirii cade vineri, ea nu poate fi zi de pregătire pentru sâmbătă. Atât Ziua ispășirii cât și sabatul săptămânal sunt zile de odihnă, care dacă erau încălcate se pedepseau cu moartea.
Faptul că evreii au săptămâni perpetue nu sunt o scuză. Ei după ce au cedat calendarul adevărat, sub presiunea romanilor care nu doreau „nimic evreiesc” au modificat calendarul și așa se face azi că au multe reguli de amânare, mai ales a zilei Ispășirii dacă cade lângă sabat, o amână. Ori Biblia e clară, ziua a zecea a lunii a șaptea este ziua Ispășirii, nimeni, nici evreii nu au voie să schimbe porunca.
Voi chiar credeți că era săptămâna de 7 zile când s-a trecut la calendarul roman? Unde era acolo trecută luna 13 sau sărbătoarea lunii Noi când ei au luni imaginare?
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Ana23 august 2015 la 09:39
Sabat se numesc toate zilele de odihnă și la creațiune nu era sâmbăta. Calendarul de la creațiune ținea cont de Gen 1:14 și era lunar-solar.
Degeaba o dați că evreii au ținut corect sabatul că abia au ieșit din Egipt și nu mai știau cum se ține sabatul de aceea Moise îi instruiește în episodul cu mana. Apoi în plângerile lui Eremia și în Osea se spune că Dumnezeu a îngăduit să se uite sabatul. Dacă ar fi cum spuneți voi cu calendar solar și săptămâni perpetue, contrar bibliei, unde sunt dovedite săptămâni lunare, atunci cum puteți dovedi sabat pe 14 Nissan (în săptămâni perpetue e posibil asta). Știți ce era în 14 Nissan ?
În ziua a 10-a Nissan se aleg mieii, și dacă este sâmbăta???
Exodul 12:3 Vorbiţi întregii adunări a lui Israel şi spuneţi-i: „În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casă.
Abib 10, este ziua alegerii sau cumpărării mielului de Paște (se face comerț; până la Ierusalim era greu de dus mieii și porunca era expresă pe 10 Nissan, nu altă zi). Atunci dacă în 10 Nissan nu poate fi sabat, nu poate fi nici în data de 3, 17, 24 a lunii Nisan.
Poate fi ziua de 14 Nissan sabat săptămânal?
Abib 14 este întotdeauna o zi de pregătire pentru prima zi a Azimilor atât în Vechiul Testament cât și în Noul Testament (Exodul 12:3 ), deci se tăia mielul și evangheliile toate spun că 14 Nissan e zi de pregătire.
Leviticul 23:5 „ În luna întâia, în a patrusprezecea zi a lunii, între cele două seri, vor fi Paştele Domnului.
Ioan 19:31 De frică să nu rămână trupurile pe cruce în timpul Sabatului, căci era ziua Pregătirii şi ziua aceea de Sabat era o zi mare,…”
Ziua pregătirii nu poate fi sabat săptămânal.
Atunci dacă în 14 nu poate fi sabat, nu poate fi nici în data de 7, 21, 28 a lunii Nisan.

Saturday și Ziua Ispășirii
Dacă săptămânile sunt continue, deci sărbătorile se pot perturba: Ziua Ispășirii poate fi atunci și zi de pregătire (dacă cade vineri).Acest lucru este o imposibilitate biblică!!! În ambele sărbători este interzisă munca obișnuită și săptămâna biblică are sabat precedat de ziua de pregătire. Cum mai este posibil așa ceva? Iar Creatorul nu are două calendare.
Dacă Ziua Ispășirii cade vineri, ea nu poate fi zi de pregătire pentru sâmbătă. Atât Ziua ispășirii cât și sabatul săptămânal sunt zile de odihnă, care dacă erau încălcate se pedepseau cu moartea.
Faptul că evreii au săptămâni perpetue nu sunt o scuză. Ei după ce au cedat calendarul adevărat, sub presiunea romanilor care nu doreau „nimic evreiesc” au modificat calendarul și așa se face azi că au multe reguli de amânare, mai ales a zilei Ispășirii dacă cade lângă sabat, o amână. Ori Biblia e clară, ziua a zecea a lunii a șaptea este ziua Ispășirii, nimeni, nici evreii nu au voie să schimbe porunca.
Voi chiar credeți că era săptămâna de 7 zile când s-a trecut la calendarul roman? Unde era acolo trecută luna 13 sau sărbătoarea lunii Noi când ei au luni imaginare?
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Unknown1 februarie 2016 la 12:19
Oameni buni, sabatarieni si antisabatarieni: Dumnezeu e unic si fiecare il intelegem in felul nostru. E normal. Doua lucruri sunt calare ca lumina zilei:
1.Sambata e ziua a 7-a si duminica e ziua 1.
2. Nu sabatul si nici duminic nu ne mantuie.

Deci, cei care tineti sabatul, nu va mai bateti cu pumnii in piept. sabatul a fost dezlegat de Isus. Este doar o forma. Dumnezeu nu are nevoie de regulile noastre de a pazi aceasta zi. Sabatul a fost facut cu scopul de a face binefaceri semenilor si fratilor in credinta si cu scopul de a socializa unii cu altii in discutii religioase constructive.
Ce face majoritata populatiei religioase este sa se bata ca sa-l convibga pe celalalt ca el gandeste si se inchina corect.
Oameni buni, sigiliul lui DZ se pune ca sfintiti voi sabatul?? HAAAAA, se pare ca evreii erau mai inteligenti decat voi!! Omul sfinteste ziua pe care o tine prin faptele iubirii, nicidecum prin chestii de doctrina!
Bre, nu mai suntem in evul mediu..
Hai sa schimbam atitudinea, si fie ca tineti sabatul, fie ca tineti duminica, fiti oameni unii cu altii si faceti ce a facut isus si ce spun in epistolele lor apostolii. Este asa simplu, legea a picat ca forma, ea se implineste prin atitudinea morala fata de semeni si prin corectitudinea actiunilor. Daca sambata e ziua de odihna, lasati-l pe DZ sa-i lamureasca pe oameni. Scopul celor care tin sambata e sa fie un exemplu civic si moral. nu sa se sparga in argumente care mai decare mai filozofice despre ce porunci sa tinem si cum s-o facem, doar nu ne mai intoarcem sa-i copiem pe evrei.??!
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Ana24 martie 2016 la 04:34

.........................
Totul e adevărat despre sabatul biblic,mai ales cel săptămânal, dar ați uitat să precizați pe ce tip de calendar. Sabatul biblic se găsește pe calendarul lunar-solar, nicidecum pe cel gregorian actual solar. dacă ar fi așa stimate cititor te rog răspunde-mi cum pot fi săptămâni perpetue (și nu lunare adevărate) dacă:
1 Dacă ar fi săptămâni perpetue, și nu lunare, sabatul săptămânal ar putea cădea în 10 Nissan care era ziua alegerii mielului sau a cumpărării lui, atunci era porunca să se aleagă mieii de Paște, care trebuia ținut în familie până la sacrificiu. Ori așa ceva era imposibil. Dacă 10 Nissan nu poate fi sabat săptămânal nici 3, 17 și 24 Nissan nu putea fi sabat săptămânal. Așa ceva însă e posibil pe calendarul gregorian în care sărbătorile nu se țin strict biblic.
2.Este imposibil ca 10 Tishrei, luna a șaptea, Ziua Ispășirii să cadă vinerea, că Ziua Ispășirii nu poate fi făcută ziua pregătirii. Vedeți ce încurcătură se face în sărbători??? De aceea evreii schimbă data când ar trebui să cadă ziua de 10 luna a șaptea vinerea. Asta ar însemna că nici 3,17, 24 luna a șaptea nu poate fi vinerea niciodată, că sunt multiplu sau submultiplu de 7.
3.Ierihonul nu putea fi înconjurat 7 zile dacă una din zile nu era sabat săptămânal. Vezi Iosua 6:14-15.
Sau și mai grav israelul din vechime nu a stat 7 zile la luptă în: 1 Regi 20:29 Au stat tăbărâţi şapte zile unii în faţa altora. În ziua a şaptea au început lupta şi copiii lui Israel au omorât Sirienilor o sută de mii de oameni pedestraşi într-o zi.”
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri

Adăugați un comentariu

Credinta in Isus, singura cale spre viata vesnica

Ziua a saptea sabatul.(sambata)

Sa fim sinceri, sabatul zilei a saptea nu are nimic de-a face cu mancarea, e clar ca este vorba despre altceva.... .

17 comentarii:

Daca vrei sa pui bannerul meu pe blogul tau spune la dir.; atanasiu.biblia@yahoo.es

Susține și tu

Directia mea de facebook

Directie facebook a blogului

Lista mea de pagini favorite

Traductor